Poezie
Joc fără oprire
1 min lectură·
Mediu
Uitat de moarte, joc zaruri
cu un ceas oprit.
O mînă eu, una el.
Nu putem trișa:
fețele zarurilor,
asemenea orelor de pe cadran,
s-au șters demult.
Cîștigătorul nici nu contează.
Trebuie să scap cumva de aici, îmi spun.
(A cîta oară?)
Așteptarea a fost prea lungă,
am uitat cine sunt, mi-e dor de mine,
Celălalt, cum ochiului îi e dor de
ceea ce nu a văzut niciodată.
Mă reped, apuc ceasul,
învîrt cheița să îl pornesc
și fug și fug. Dar, în urma mea,
nu se aude nici un ticăit,
ceasul e stricat! ceasul e stricat!
îmi strigă cineva.
Mă reașez la masă,
arunc zarurile
- oi albe, rătăcite.
001.069
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “ Joc fără oprire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/14059052/joc-fara-oprireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.