Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mica apocalipsă

1 min lectură·
Mediu
curge vinul, punem vițelul cel gras
la proțap. nimeni nu își mai toarnă
cenușă în cap. ne iubim fără noimă
apocaliptic și laș. soarele și luna răsar
împreună peste oraș. zadarnic
cel plecat în ceruri vrea să-l ocrotească
pe cel rămas. e ca și cum în buzunarul
surdului ar ticăi un ceas. timpul
sieși răbdarea nu-și mai îndură.
clipa plesnește – inimă de cal
alergat peste măsură. se rupe
osia lumii. mîna se desprinde
din cui. uneori, omul se naște al tuturor
și moare al nimănui.
00881
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
86
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Costel Stancu. “Mica apocalipsă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/14057803/mica-apocalipsa

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.