Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Prima vînătoare

1 min lectură·
Mediu
Demult, credeam că stelele căzătoare sînt
stropi de lapte picurați de pe boturile
puilor de lup. Mi-ar fi fost teamă să-i întîlnesc,
dar seara, în așternuturile calde,
mă jucam cu ei, în gînd, pînă adormeam,
sperînd să-i regăsesc dimineața
prinși în capcanele moi ale visului.
Am crescut, a venit vremea primei vînători.
Tata m-a silit să imit urletul lupilor
cum numai eu știam să o fac,
să-i scot în bătaia puștii.
Auuu! Auuu! am strigat.
Noaptea s-a clătinat și a curs peste margini.
Mă rugam să nu cadă tocmai atunci vreo stea,
să le dea de gol ascunzișul.
Auuu! mi-a răspuns din depărtări
un urlet ce semăna, dureros,
cu glasul meu de copil.
001028
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
113
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Costel Stancu. “Prima vînătoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/14057375/prima-vinatoare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.