Poezie
Amintire
1 min lectură·
Mediu
„Să nu ne temem! striga nebunul
(înțeleptul?) orașului. Ieșiți din case!
Nu lăsați sufletele să tremure în voi
ca monedele false în cutia milei.”
Bărbatul sta în mijlocul pieței,
semăna cu o imensă catapultă
ce azvîrle firimituri de pîine
în zidurile închisorii.
„Deschideți măcar ferestrele!
Nu auziți? În ou e ora de muzică.
Urmează ora de zbor, ora de vînătoare a pisicilor…”
Nici un răspuns. În tăcerea oamenilor se
amesteca știutul cu neștiutul. Au hotărît
să aștepte, să fie siguri de rotunjimea zilei.
Tîrziu, a răsărit un soare amnezic.
Lumea s-a repezit în piață.
Hărmălaie, mirosuri,
oratori…
Nebunul (înțeleptul?) orașului și-a pus
în buzunar, cu grijă, oul și s-a făcut nevăzut.
Venise ora de vînătoare a pisicilor…
001.030
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “Amintire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/14057374/amintireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.