Poezie

Gradinita cu iubiri

2 min lectură·28 februarie 2006

Mediu

Prin padurea ta de buze

Eu ma pierd in dor si foc

Botezat de-a ta iubire

Si iubindu-te la loc.

Azi chiar de imi esti departe

Tot aproape ne simtim

Impartim aceiasi cupa

Care pare cu venin.

Nu,..veninu-i dulce, nu te teme asa tare

Caci de dor murit-au altii, insa doru-i o salvare

O salvare zgomotoasa care duce inconstienta

La spitalul de nebuni si-o transforma-n inocenta.

Tot ce-i cald si bun in mine, azi copilul il aduna

Caci de esti cazuta, trista, iti intinde el o mana

Chiar de-adesea ai sa-mi spui:”Esti copil, nu stii ce vrei!”

Am sa iti arat eu pieptul ce suspina in scantei.

Am ochi mici, si vad cam mare, tot ce-n juru-mi se roteste

Dar tot mare vad in tine un copil ce iar iubeste.

Deh, o viata adunata-i griji-sperante, doruri-ganduri, amintiri si buze reci

Ce acuma pentru tine duse sunt,...vor fi pe veci.

Azi prea calda te imbata o iubire mai “ciudata”

Si-ti aduce prea curata o sclipire nesperata.

Ameteala ti-o aduce, sufletul ti-l face cruce

Si te spala priceputa, doar cu apa ne-nceputa.

Usi ichise azi deschid, ce purtau atatea chei

Astazi cheia-i adorarea care-o port si in condei

Ma intreb de-i fierbinteala ori e sentiment profund

Poate altadat-adesea se-ntampla sa le confund

Ma gandesc la ochii aceia, care au ascuns oceanul

Bucuria si extazul contopindu-se ca valul

De mai vad iar cateodata, ca in ei si cerul ploua

Eu ma-ntreb de cad sperante ori apare-o lume noua?!?

Si de calda imbratisare eu chiar ma feresc..deloc

Caci faptura-ti minunata ma dezgheata ca un foc.

Si sub zambtetu-ti plin de candoare, iata masca mea cum crapa

Se usuca si se stinge o timiditate schioapa

Si cu fiecare-ti gest prea darnic, se mai sterge cate-o pata.

De pe uniforma veche, prafuita si blazata.

002.784

Cosereanu Vlad. “Gradinita cu iubiri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cosereanu-vlad/poezie/168192/gradinita-cu-iubiri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.