Poezie
Creasta de val
2 min lectură·
Mediu
oriunde privesc
văd pe dumnezeu făcându-mi prietenos cu mâna
fotografiez cu iris verde căprui
stânga dreapta
sus jos
vița de vie verde ruginie
puf de porumb auriu mătăsos
un biet butoi ruginit
ce zace aruncat neglijent
în colț de curte
privirea languroasă a femeii ce vinde vise
bob de grâu crescut
cafea nemăcinată
surâs inocent de Giocondă
linia palmelor unui nou născut
aroma de varză murată sauerkraut
de prin butoaiele sașilor plecați
zeama dulce acrișoară de măr
proaspăt mușcat
pizza quatro fromaggi cu puturoasa ei brânzire
curiozitatea inocentă
mă îndeamnă să vad și simt
culoare arome
sunete atingeri
gusturi
îmi inundă simțurile
fără judecata lui bine sau rău
oriunde privesc e
dumnezeire revarsată
generos
dumnezeu îmi face cu mâna
zâmbesc cu iubire
nu am cum greși
nu exista greșeală în ce fac
plenitudine
picătura de apă întâlnește oceanul
beatitudine
fericire
privesc dincolo de voal
sunt trăitorul
observatorul
însuși orchestratorul vieții mele
3 puncte de reper pentru un univers tridimensional
văd luna cașcavelindu-se
firele de iarbă crescând spre cer
măceșele ce joacă v-ați ascunselea pe câmpuri
aroma vântului
aduce înălțimi de munte
și clinchet de izvor
nu vreau să pierd nicio secundă
nu vreau să pierd niciun centimetru de spațiu
deschid ușa necunoscutului
nu sunt deci exist
picătură ce se pierde în ocean
dar se câștigă pe sine în creastă de val înspumat
brăzdez sărat liniile orizontului
trăiesc trăiesc
Mihai Corui
12 oct.2011
00916
0