Poezie
Corăbiile înțelegerii
1 min lectură·
Mediu
bate vânt din pupa
corabia mea navighează clătinată de valuri
mă cheamă necunoscutul albastru
în arterele mele zvâcnesc
coduri străbune
chemare tată mamă din stele
mângâieri cu dimineți de lumină
strămoșii îmi suflă tainic în pânze
ADN-ul meu răsfiră puteri măiastre
taine încifrate-n spirale
piruete cu fulgi de nea
inspir briza năbădăioasă a oceanelor sărate
ape violete
înțelegeri fulgerate
se apropie furtuna marelui bum
efortul n-a fost zadarnic
oamenii zei se întorc acasă
e timpul forței
al dragostei
e timpul pietrelor fără umbre
timpul luminii ce trece dincolo de frunze
e timpul căderii egotice
e timpul
lasă bagajele să cadă
nu ai trebuință de ele
împachetează-n uitare
frunzișurile trecutului tău
ele te sufocă fără rost
ghiulelele viitorului
atârnă necruțător de gambe
ca niște acadele cârje
diabetizându-te
e timpul lui acum aici
nicicând nu am inspirat aer mai cu poftă
nu am pufnit în nări
alături cu delfinii
cu focile jucăușe
trăim timpuri pline de glorie și slavă
miraculoase vremuri
ivăre stau să cadă
lanțuri de întuneric ale minții omenești
toate le vom rupe deodată
va cădea fisa în aparate telefonice anacronice
cu toată încrederea din lume
ne îmbarcăm în corăbiile înțelegerii
Mihai Corui
29 sept.2011
00967
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- corui mihai george
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 195
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 47
- Actualizat
Cum sa citezi
corui mihai george. “Corăbiile înțelegerii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corui-mihai-george/poezie/13999292/corabiile-intelegeriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
