CACorneliu Traian Atanasiu
Verificat@corneliu-traian-atanasiu
Bucurestiromaniankukai.blogspot.com/
Nu prea știu ce fel de biografie. Profesor de sport. Facultatea de filosofie fără să profesez. Fără veleități și gusturi literare pînă tîrziu. Am citit și am început să scriu într-o criză existențială a tinereții. Totul, după cum s-a dovedit ulterior, cu certe efecte formative. Transfuzii de sînge si iluzii.…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
testamentul nu se susține. Ce-i lași tu, doar debitul, nesațul? Ce gospodari sînteți voi, cînd vine iarna și vă ascundeți într-un balon de lumină? Și ce pereche... șuie, două nevoi:
azi am plecat de tot prin lumi
din lumi învins faci cale-ntoarsă
O să vă mîncați doar din ochi, ochiuri, ochiri, răbdări prăjite și gene fripte. Anafură și-aiasmă. O să vă sfrijiți ca mucenicii - galbeni ca ceara și afumați pe pereți.
azi am plecat de tot prin lumi
din lumi învins faci cale-ntoarsă
O să vă mîncați doar din ochi, ochiuri, ochiri, răbdări prăjite și gene fripte. Anafură și-aiasmă. O să vă sfrijiți ca mucenicii - galbeni ca ceara și afumați pe pereți.
Pe textul:
„decorticarea minunii" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextAsta e și părerea mea. Eu îți recomand un autor care, deși știe foarte limpede acest lucru, nu se lasă copleșit. Într-un fel nu e cazul să ne asumăm o vinovăție peste puterile noastre. Cineva trebuie să mai creadă și că atît cît om mai trăi avem nu dreptul, ci privilegiul omenesc de a ne bucura în oaza în care mai sîntem, cît mai sîntem, îngăduiți. Se numește Peter Sloterdijk.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextPare mai intim, dar e mai deșucheat, pardon, mai decorticat. Mărturisiri de mînă stîngă, de poezie-mpiedicată și nătîngă. Cu noduri în gît și sufletul la gură:
când te uiți așa cu uitătura ta uitând să mai respiri
Gata, ți-ai semnat testamentul! (numai să nu-l mai schimbi peste noapte)
când te uiți așa cu uitătura ta uitând să mai respiri
Gata, ți-ai semnat testamentul! (numai să nu-l mai schimbi peste noapte)
Pe textul:
„decorticarea minunii" de Dacian Constantin
0 suflu
Contexteste să am cititori ca tine, Maria. N-are mare importanță unde, locul acesta e la fel de bun ca orice site. Pe Heraclit l-au găsit niște turiști (și pe atunci se practica turismul cultural) zgribulit pe cuptor. S-au uitat cam pieziș, nemulțumiți de episod. După plecare, bătrînul a mormăit în barbă:
- Și aici sînt zei!
- Și aici sînt zei!
Pe textul:
„Exerciții de sinceritate (II)" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextceea ce spui este de discutat. Aștept s-o facem pe pagina ta. Aici ne-am lungit destul și am cam ieșit din temă. Nu prea știu ce e cu codul de care vorbești, pare ceva a la Pavel Coruț.
Dacă am înțeles bine ești de partea unui vitalism existențial, realismul nu-mi sună prea bine.
Dacă am înțeles bine ești de partea unui vitalism existențial, realismul nu-mi sună prea bine.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextPe de-o parte îmi pare bine că te reîntîlnesc pe aici, pe de altă îți spun sincer: nu știu unde bați. Aș putea să te amîn, dar prefer să-ți spun că nu mă ajuți. Aglomerezi prea multe lucruri și nu prea pui accente clare pe ce vrei să înțeleg - eu ca și ceilalți.
Mă chinui să scot totuși un înțeles. Și să răspund.
Te înșeli cred. Faptele și responsabilitatea ne aparțin totdeauna. Și datoria de a făptui. Trebuie doar să nu ne pripim să ne încoronăm cu laurii lor. Poți spune doar că, acolo unde faci ce poți, mai pune și Dumnezeu umărul.
Potrivirea după ritmurile cosmice ia-o ca o trăire lirică. Iar adevărul nu ca pe unul care scoate sabia, necum securea. Cred că te îndepărtezi mult de spiritul în care vorbesc eu despre ce-oi vorbi. Și n-aș vrea să cred că te împing spre cine știe ce cale greșită.
Ești un pic prea sumbru și mă sfiesc să vorbesc mai mult. (Tac și eu ca Ela. Și așa am spus prea mult.)
Mă chinui să scot totuși un înțeles. Și să răspund.
Te înșeli cred. Faptele și responsabilitatea ne aparțin totdeauna. Și datoria de a făptui. Trebuie doar să nu ne pripim să ne încoronăm cu laurii lor. Poți spune doar că, acolo unde faci ce poți, mai pune și Dumnezeu umărul.
Potrivirea după ritmurile cosmice ia-o ca o trăire lirică. Iar adevărul nu ca pe unul care scoate sabia, necum securea. Cred că te îndepărtezi mult de spiritul în care vorbesc eu despre ce-oi vorbi. Și n-aș vrea să cred că te împing spre cine știe ce cale greșită.
Ești un pic prea sumbru și mă sfiesc să vorbesc mai mult. (Tac și eu ca Ela. Și așa am spus prea mult.)
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextAi potrivit cadența frazei cu sfidarea, violența, impetuozitatea, brutalitatea lascivă a dansului. Textul se mișcă cu grația pătimșă a celor doi. Te-am mai citit cînd cu maneaua kantiană, dar te scăpasem din vedere. Scrii savuros și cu mînă fermă. Voi reveni.
Pe textul:
„Tangoul" de Razvan Dragoi
0 suflu
Contextcu riscul de a-mi supăra puțin cititorii cu vechi state, îți mărturisesc că m-ai încîntat cel mai mult. Și asta printr-un decent exercițiu de admirație. Nu știu cine spunea că rămîi cu adevărat tînăr cît timp știi și catadicsești să admiri. Cioran nu se sfia să scrie, la bătrînețe, o carte admirabilă: \"Exerciții de admirație\". Îți spun asta și pentru că se vîntură pe-aici tot felul de fandosiți care-și expun blazarea și părerile docte-n doi peri. Care le știu pe toate înainte de a le ști pe fiecare-n parte.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextpe undeva m-a încercat și pe mine gîndul ăsta:
Dacă am simți cu adevărat, clipă de clipă, am muri de rușinea... nesimțirii noastre.
http://www.agonia.ro/index.php/personals/139495/index.html
Mare noroc avem că ne luăm cu altele.
Dacă am simți cu adevărat, clipă de clipă, am muri de rușinea... nesimțirii noastre.
http://www.agonia.ro/index.php/personals/139495/index.html
Mare noroc avem că ne luăm cu altele.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextDa, această sinceritate este poate cea mai dificilă, să simți că ești cu adevărat, necontrafăcut, neamestecat, pur, limpede, veritabil. Poate avem acest noroc, această fericire, se întîmplă acest miracol cu noi - nu prea des însă, nu prea... Nu știu cît merităm noi atunci și cît Firea care ne îngăduie astfel de clipe.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextzice maestrul meu. Și pe urmă, perla mai e și un uriaș efort de a construi în jurul durerii. Ai de la mine un fir de nisip pentru travaliul tău - viitor.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextTotul e ca subiectivitatea sa nu se preschimbe din neatentie in ditamai subiectivismul. Sa mai schimbi dioptriile cu ale vecinului măcar.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextnu mi-a trecut prin cap că tu vei considera ce am spus ca un afront. Te rog să mă scuzi, nu e vorba de activitatea ta în favoarea cunoașterii celor cu dizabilități. Ci de adevărurile care se spun mai mult de la om la om. Cu totul altele. Activitatea ta are întreagă și neștirbită demnitate, deși eu mi-am permis să nu vorbesc aici despre ea. Nu știu dacă o s-o fac cu altă ocazie. Pînă atunci îți urez reușite și te asigur de toată considerația mea pentru ceea ce faci.
Altfel trebuie să recunosc că incidentul este trist și, totodată, de tot hazul.
Altfel trebuie să recunosc că incidentul este trist și, totodată, de tot hazul.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextmă ține din scurt:
catadicsește - zice ea.
catadicsește - zice ea.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Context\"(mai e pana la \"aceeasi\") vibratie...\"
S-au făcut de-o constelație. Să zicem că patronată de Vega. Lumina rodește și ea cînd cade pe o suprafață care catadixește să clipească, în care dă colț sămînța. \"Aceeași\" - cînd voi ajunge la smerenie, nu?
\"nu știu dacă sinceritatea mea se va preschimba într-o sărbătoare a adevărului\"
Unele adevăruri nu se rostesc în piața publică, nici pe sticlă, există pentru ele prilejuri și locații mai intime, mai potrivite tainei și tîlcului, pe care însă nu le agrează toată lumea. De multe ori sărbătoarea adevărului este discretă, șoptită - se sfiește de decibelii isterizați.
Mariana și Ilorian
Am citit biografia și am înțeles despre ce e vorba. Da, sinceritatea e adevărul inimii. Logica ei - vibrația.
S-au făcut de-o constelație. Să zicem că patronată de Vega. Lumina rodește și ea cînd cade pe o suprafață care catadixește să clipească, în care dă colț sămînța. \"Aceeași\" - cînd voi ajunge la smerenie, nu?
\"nu știu dacă sinceritatea mea se va preschimba într-o sărbătoare a adevărului\"
Unele adevăruri nu se rostesc în piața publică, nici pe sticlă, există pentru ele prilejuri și locații mai intime, mai potrivite tainei și tîlcului, pe care însă nu le agrează toată lumea. De multe ori sărbătoarea adevărului este discretă, șoptită - se sfiește de decibelii isterizați.
Mariana și Ilorian
Am citit biografia și am înțeles despre ce e vorba. Da, sinceritatea e adevărul inimii. Logica ei - vibrația.
Pe textul:
„Să fim sinceri cu sinceritatea!" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextdacă tot îți place să te scălîmbăi delicios. Nu de sănătate-i vorba, ci chiar de ce simți și tu:
- Hm… Nu-mi iese un chip nefericit, zâmbi el, referindu-se la ultimul tablou.
- Mă mir. La asta ești expert. Ai zice că n-ai gustat în viața ta lapte sau miere.
- Le-am adulmecat. Dar nu m-au convins. Dulceața e grețoasă.
- În vreme ce amarul e-mbietor…
- Hm… Nu-mi iese un chip nefericit, zâmbi el, referindu-se la ultimul tablou.
- Mă mir. La asta ești expert. Ai zice că n-ai gustat în viața ta lapte sau miere.
- Le-am adulmecat. Dar nu m-au convins. Dulceața e grețoasă.
- În vreme ce amarul e-mbietor…
Pe textul:
„Mireasa cu maci" de Lorena Stoica
0 suflu
ContextTe prinde fragmentarea asta scurtă, dă nerv textului. Cam romanțios, dar bine condus. Un pic, de modă - cu pendul. Și chiar ușor schematic. E însă ceva ce-mi place și păstrează textului savoarea: frazarea scurtă și povestea fără lungimi.
Pe textul:
„Mireasa cu maci" de Lorena Stoica
0 suflu
ContextMulțumesc de semn și de ajutor. Într-adevăr, misterele se potențează.
Pe textul:
„vară deplină" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextpasionantă ci și plină de bucurii și revelații. Multă vreme s-a făcut \"filosofie speculativă\" încercînd să găsești adevărul făcînd arheologia cuvîntului. Simt și eu cîteodată că nu-i dau de cap unui cuvînt, că dicționarul nu-i simte pulsul pe deplin, că există o vibrație suplimentară, o făgăduință pe care el o mai are de mărturisit - și-atunci îl spovedesc.
Pe textul:
„Simțul cuvîntului" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Contextscoarța jilavă
bălți mărturisind lumina -
cîine alergînd
bălți mărturisind lumina -
cîine alergînd
Pe textul:
„octombrie" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
Context