In a Death Car

Cântă-mi Gorane, mult șoptit! Așa cum știi tu cel mai bine, pe glas duios de mandoline. Cântă-mi să știu că n-am murit! Și spulberă de tot asfaltul din urbea putredă-schilod, să-nfing piciorul până-glod. Mă simt, și numai am pe altul! Să-mi ardă Ploaia carnea rea, să sfârâie până-n prăsele din dric trimite-voi \"bezele\" c-am înviat cum își dorea. Am să mă-nviu de fiecare dată când moare-n mine un blestem. Tu știi că am să te mai chem să curm ce-a fost, neterminată.