cornel marginean

Bun venit pe poezie ro!
aducand niste versuri interesante, cu nuante amestecate intre grav, precis si usor ironic.

Te mai citesc :)

cu prietenie si fratie:)

Daca imi dai o incuviintare;) voi incerca sa scriu si eu ceva in continuarea ideilor tale de aici, nu stiu cu ce efect si cu ce rost real pentru contemporaneitate dar...


cu prietenie

ma bucur ca raspunzi acestui calator intarziat in textele tale , ca ai amabilitatea de a privi asa de serios spre ceea ce am scris eu, am citit de mai multe ori comentariul tau ca sa imi adaug cele scrise de tine

mi-e greu sa nu cred ca statul a aparut exact ca si omenirea, din pricini si motive ori chiar naturale ori prestabilite prin concept divin,

spun asta alaturand o demonstratie folosita mult la sistememle mari: unicitatea se demonstreaza prin imposibilitatea emiterii unei variante cel putin diferite de cea cunoscuta

te rog sa-mi scrii cateva nume de autori, daca poti, sa caut cateva idei aplcabile, chiar teoretic

cu prietenie

dupa ce trec toate momentele
mergand spre a te odihni
privind caldaramul si inapoi
spre cartea ta si spre cei ce te-au privit atunci
sa simti o bucurie

cu prietenie

Am citit cu mare emotie comentariile voastre. Ma bucur ca ati calatorit si voi prin acele vremuri si ca ati fost bucurosi sa o faceti.
Ce frumos ati scris despre parinti.

Va felicit pentru forma literara reusita a ceea ce ati scris.

cu dor

-este extrem de interesant ce spui aici dar si de important
-merita sa dezvolti acest subiect pana la nivelul unei carti sau lucrari
-cum sa faci sa te auda lumea, cei care pot sa schimbe ceva aici
- ai dreptate, e o singuratate cumplita in oameni
- ma voi gandi si eu la acest subiect

-pui problema foarte corect si real

stima

Zilele acestea, m-am gandit sa reiau acest comentariu si sa-l transform intr-un text in care parintii mei, ca si ai tai, sa fie personajele principale.
Venind azi sa-l copiez am gasit si randurile tale:
,,Am citit de parca fratele meu ai fi si am mincat amindoi din aceeasi mamaliga,, care au fost o lumina pentru mine.

cu drag

fara (de) - a fi versuri

Daca fac media intre cele doua comentarii ale cartii, textul acesteia pare un fel de exprimare noua, pentru idei prea mari ( intinse) pentru a fi poezii si cuvinte prea mari (complete) pentru de a fi versuri. Extrasele sunt in concordanta cu asta. O anumita tenta de a fi in ton cu stilul care place azi,este. Calitate este.
Felicitari sincere.

cu prietenie

am citit cu placere si nostalgie povestirea ta din povestire, mamaliga si tocana si castravetii si rugaciunile parintilor, m-ai facut sa ma reintorc in timp, langa parintii si cei sase frati ai mei, cum mancam noi idem cu voi si mama rodea oasele dupa ce noi ne scarpinam satui pe burta, mai mult de tocana si mamaliga decat de carne, mama avea si un text pe care il repeta, baietii piciorele ca ei trebuie sa munceasca pentru familiile lor, fetele astea mai mari aripile ca sa zboare, sa se marite, alea mici piciorusele sa se joace, tata capul ca el e capul ....
faceau ai mei o tocana cu o pricepere rara, multa tocan si un pui, de casa, mai puneau si patrunjel proaspat, direct in farfurie, taiat marunt
mamaliga o facea tata cu ritualul de impaturire, rasucind mestecatorul, felie cu felie,
aveam o oale mare si o punea jos , o prindea intre picioare intre niste prosoape sa nu il arda si cu un mestecator lung , lua felii si le rostogolea in cir ( apa fiarta) pana era gata si apoi o pripea pe soba si o rasturna pe o farfurie mare, parca vad aburul ridicand mamaliga si scapand pe marginea oalei. La o parte ! ca vine mamaliga ! su zup o ridica cu fundul in sus , sa cada ca un tort mare si galben ,
mie imi placea cand mai scapa cate un graunte de faina neamestecata bine pe marginea mamaligii, o scoteam cu degetele si o inghiteam pe loc
dupa ce mancam tocana , mama aducea o oala de pamant cu dulceatza de prune ( un fel de magiun, fiert int-o oala mare de cupru, afara) si ne punea felul trei!
luam cu mamaliga, intinzand in farfurie , si simteam un pic de gust de fum si cate o coaja de pruna sau un sambure scapat la strecurare
-acum doau saptamani am fost vizitat de trei nepoate ( verisoare) si toate trei au notat dupa dictare tehnologia de a face mamaliga, invatata de mine de la tata, isi amintisera cum mancau la bunici acea mamaliga celebra)
le-am mai spus doau mari secrete tehnologice ale bunicului lor- carnatzul de porc si varza murata ,
aceste trei componente , mamaliga , carnatii fripti si varza murata, faceau ravagii iarna cand ne intorceam acasa in vacante de la scoli
si azi , cand vreau sa dau gata un prieten sau un oaspete, iarna, ii fac acest dar sacru
(de 15 minute m-am intors din pivnita unde am intors moarea de pe varza ) format din carnati, ceruti de baiatul nostru anume in fiecare iarna, varza si mamaliga
-au fost la noi niste belgieni asta vara si le-am facut mamaliga asa cum spui , taiata cu atza si tocana de pui cu salata verde preparata cu otzet, sare si zahar si au fost ff incantati de acel gust, au renuntat la rusine sau sfiala, sau eticheta, si au mancat fara crutzare )

oricum , in fiecare seara cand ma duc in pivnita sa intorc moarea de pe varza ma gandesc la parintii mei, imi dau seama cum traiesc oamenii dupa ce nu mai sunt, daca au avut calitati si au lasat amintire prin ele



ma bucur tare pentru tine si pentru impartasirea aceea a ta de a iubi si de a te iubi

cu prietenie , am scris de parca sora mea ai fi si am mancat candva la aceeasi masa )

am uitat sa spun ca am zambit la citire :)

Quasimodo avea suflet
la marimea necesara
dar succesul sau ramane
doar in lumea literara

un text scris bine, poate la inceput relatia direct si presupus, mai putin clara

frumos si interesant, poate cu unele exagerari care tin de exaltarea poetului
ma intreb daca poetul face sex cu iubita , atunci cand face sex , sau de fapt exerseaza un act poetic pentru a-l putea descrie in urmatoarea sa poezie:)
cu stima

Textul este la fel de interesant ca si celelalte si continua logica prin care areti ca postmodernistii folosesc spre folosul lor unele idei ale gandirii consacrate in filozofie, ceea ce nu cred ca este ceva anormal.

Eu nu pot sa spun daca o astfel de teorema este sau nu universala pentru ca nici un enunt, de orice natura, nu numai matematic, nu poate fi complet sau definiv si ca urmare va exista intodeauna o situatie necunoscuta care va scapa enuntului si va il rasturna intr-un fel sau altul, candva.
Chiar as propune , daca nu cumva exista teorema urmatoare ca:

NICI UN ENUNT AL OMULUI NU ESTE COMPLET SAU DEFINITIV

pe care va trebui sa il demonstrez prin faptul ca de fapt este o axioma :)

Pe mine m-a dus gandul la teoria relativitatii in raport cu cea clasica, a lui Newton, unde nu numai modelele matematice dar si toate procesele fizice au fost in aceeasi situatie de a fi acoperite de un enunt nou peste unul ce parea vesnic, in cei 200 de ani de stiinta si filozofie, de la Newton la Einstein. Peste n x 100 ani si enuntul lui Einstein va fi acoperit de un altul.


Cu prietenie

In State sunt multe limbi,
lume multa-i adunata
limba ta poti sa o schimbi
dar a soacrei niciodata

sa graiesti ardeleneste
doar zicand pe ,,io,, intr-una
este ca si cand din mar
scuturand, sa cada pruna


stima tuturor, mai ales Mariei ca a stiuit sa stoarca atata inspiratie... mi-a placut ;)

Iti doresc sa duci pana la capat acest imens travaliu ce este o extraordinara perfomanta, indiferent daca vei gasi raspuns si solutie. Pot sa spun ca de fapt fiecare pas al tau este deja o parte din raspuns si o parte din solutie.
Nu stiu daca mersul istoric este determinat in totalitate de greselile oamenilor, sau nu, si daca mai exista si determinari pozitive sau exterioare. Intr-un mod firesc nu se petrece nimic, de cand a aparut limbajul uman, si nici nu se fac treceri de la o epoca la alta pe baza unor scrieri filozofice, cum cred de obicei folozofii. Iuresul si nebunia de astazi sunt mereu si mereu consecinte ale ceea ce s-a petrecut in secolul trecut si in celelalte.
Sunt de partea ta in toata aceasta frumoasa intreprindere.
Cu prietenie.

Foarte interesant ce ai scris. Felicitari !!

Dupa cum vei vedea am dezbatut cu placere ideile de aici intr-un eseu si m-am oprit la filozofii greci.

cu stima si prietenie

Ai dreptate, mai sunt si cei din categoria lui Socrate, care sunt in stare sa sufere pentru ca au de la natura ochelarii ideilor. M-a impresionat imaginea cu toga alba, o consider o premiere a textului. Multumesc.

Profesor am fost pe alocuri dar nu in istorica Alba Iulia. Este un oras frumos si sunt convins ca sufletul tau a inflorit acolo candva.

cu prietenie

(pe care, din punct de vedere filozofic, Adam nu apucase să o vadă, de fapt)