cornel marginean

cuvintele, adica limbajul, in sensul pragmatic si ideile si sentimentele tale , prin sensul liric al acesti poezii frumoase

aici te apropii de Haidegger, prin senzatia ca existenta noastra este prestabilita de insusi numirea prin cuvinte a ceea ce facem si ceea ce suntem si vom fi

dar, esti si tu, prin faptul ca esti contopita de limba din afara si esti obsedata de prea multa lor prezenta,
cuvintele de fapt sunt un prim pas spre liniste, ideile cuvintelor exista prin liniste, sunetele nu fac decat sa le scoata in afara gandirii, spre ceilalti
tu nu spui unde se afla drama cuvintelor tale, in care limita

oboseala ta este una care cere o noua munca, ori prin retorism, ori pt ca chiar asa esti tu, nu spun ca te plangi, dar ori esti prea atasata de cuvinte, sau nu mai poti sa scapi de ele

orice poezie , cat de mica, vorbeste despre autor, si senzatia lui ca vb despre altcineva nu rezista

oricum, am citit si am inteles

am citit agale, am recitit agale, nu am loc aici sa scriu despre, ma voi gandi la personalele tale, si la limba franceza si iti spun sa ai un sfarsit de saptamana placut:)

paris, biblioteca , bibliografie, o limba care nu este a ta, un asfalt fierbinte si negrii cu lagaturi de suveniruri, si tu trecand pe langa sena,
admiri acum niste gravuri cu dame avand palarii inpenate si barbati cu joben din sec lui napoleon
si in cosul pieptului un dor, de multe , o lista mica dar scrisa marunt,
de ce atatea idei?
de ce atatea litere si cuvinte ?
poate linul pe care mi-l propui este
sau poate o liniste
nu spun nimic de iubire
a scrie mult de iubire e si o lauda de multe ori neacoperita,
o slabiciune de a o avea
ce ma face sa stau eu cu tine:)

in ce puncte ale terrei esti tu acum?
de ma astepti cu ceva care sa te uimeasca, despre tine, si sa te faca sa gusti din placerea unui tip necunoscut:) tip de gandire si de idei, nu, : tip de a te privi pe tine:)
schimbul unei fotografii, este un mod, de a spune ceva intamplator si frumos
sa privesc marea sau sa privesc spre gandurile tale, sau spre femeia care spune despre barbati ca nu pot fi iubiti decat dupa o ardere de tot
ma simt bine privindu-ti veselia frumos scrisa si o caut si in raspunsuri si in mica ta chemare spre a mai fi
azi am vb poate mai mult depre mine :) finetea de care spui , si care ma uimeste, vazand ca esti o profesionista, este poate o discreta admiratie a mea,
c.

de ce barbat adorat si barbatii care danseaza si nu iubitul, personajul tau anume, careia sa ii spui frumosele tale versuri
barbatul este o fotografie a dorintei tale pentru tine, oricum barbatul ca reprezentare da esenta, nu da predispozitia spre detalii si spre micile imagini despre gandurile si trupul tau
voi mai reflecta la ideea de barbat, si ca termen poetic si ca termen de referinta pentru o femeie, cred ca filozofia unei femei cuprinde si aceasta categorie
prezenta ta in aceasta poezie pare fi privita ca undeva in exteriorul intimitatii tale,

daca revin, sa fiu la intoarcerea ta, voi fi intr-un loc din care pot sa te privesc, l-am gasit in spatiul in care versurile tale duc, cu nuante si cu un sens al paradoxului, mereu ascuns de idee
fara sa vreau am vrut sa fiu necunoscutul din poveste dar soarta lui va depinde prea mult de poemele tale,
oricum a ramas in mine ceva din ceea ce ai scris tu, fara sa stiu ce anume, pentru ca am citit singur
voi tine pe birou foaia cu versurile tale si le voi citi pana voi sti de ce am ramas cu gandul la misterul si tristetea pe care le propui

drag c

daca revin, sa fiu la intoarcerea ta, voi fi intr-un loc din care pot sa te privesc, l-am gasit in spatiul in care versurile tale duc, cu nuante si cu un sens al paradoxului, mereu ascuns de idee
fara sa vreau am vrut sa fiu necunoscutul din poveste dar soarta lui va depinde prea mult de poemele tale,
oricum a ramas in mine ceva din ceea ce ai scris tu, fara sa stiu ce anume, pentru ca am citit singur
voi tine pe birou foaia cu versurile tale si le voi citi pana voi sti mai bine de ce am ramas cu gandul la starea misterioasa si trista, pe care o propui, si de unde incepi sa lasi sufletul liber
drag, cornel

mai intai sa va daruiesc, imaginar , cate o floare alba de bujor, au un miros placut si tocmai infloresc

este o uimire a mea sa gasesc in spatele calitatilor multor oameni pe care ii cunosc mereu niste deficiente care explica, stiu ca am exagerat si e mai frumos sa privesc lumea din perspectiva binelui, dar in fondul scriselor oamenilor sta, printre altele, exagerarea

oricum raul este prea neglijat, de aici cred si nevoia mea de a privi cu inciudare spre cei ce il folosesc prin ideea de bine si de a da alarma prin exagerare

nu este deloc constructiv a privi asa spre cei din jur, dar realul isi cere uneori drepturile, realul este forma cea mai putin cunoscuta, pentru ca este la fel adevarului, ne perceptibil

am listat poezia, sa o citesc undeva in natura,
sa aflu de ce imi place, si ce anume,
verbul tau mereu oprit de urmatoarele cuvinte,
sau sufletul tau, mult prea sincer,
sau cunoasterea unei muzici de idei si de ganduri
pe care nu o mai spui celorlalti
dar nici nu o tii pentru tine

Raspuns despre Eminescu


imi cer scuze celor care au comentat textul pentru ca nu am raspuns mai repede

Camelian: am retrait alaturi de tine privirea si auzul marii si simbioza pe care o fac cu versurile lui Eminescu, mai intai voi scrie unui prieten din Constanta despre acel loc si voi merge si eu acolo cand voi avea ocazia

Despina: ce sa zic, iti raman dator cu timpul pe care l-ai consumat pentru lectura si e putin cred:)

daca am alatura fiecarui om un numar dat de raportul dintre valoarea sa reala si disperarea pe care o traieste in timpul vietii lui sociale ne-am astepta ca la Eminescu acest raport sa nu fie ascuns sub unu, situatie valabila pentru ratati si mediocri,

din pacate Eminescu s-a simtit anulat de acest raport, fapt la care au participat toti semenii lui, si cei ce l-au iubit si cei ce nu l-au iubit

atunci cand un om vrednic sa o poata spuna, ( care inca nu cred ca s-a nascut) o va spune si va recunoaste gresela noastra, pe care eu mi-o asum pentru stramosii mei tarani, care sigur nu auzisera despre Eminescu, sau poate l-au intalnit pe drum in timp ce mergea spre Blaj si i-au spus ,,buna ziua,,

atunci va si impacarea noastra, a neamului in care s-a nascut , cu durerea lui Eminescu, pentru ca pe veci intre noi si el s-a asezat o definitiva durere

asa am vorbit dspre noi si Eminescu

Silvia Van si Silvia Caloian : multumesc pentru pozitia
de a ma apara de patriotismul firesc al Despinei si pentru ca voi stiti ce incerc eu sa rostesc aici :)

omul devenit un mit este un punct cazut in prapastia timpului

de ce sa credem ca a fi personaj al istoriei spiritului unui popor este o fericire

prividu-l pe Eminescu din aceasta perspectiva am scris acest text, incercand sa il umanizez prin compasiune si iubire, decat sa il privesc tehnic, ca pe o mare valoare si atat

multumesc , Dana, pentru ca ai citit si ai inteles :)
cu stima

multumesc si editorilor pentru imaginea luminii lunii pe Mediterana, pentru ca este exact aceea imagine :) frumos !

imagini fantastice , frumos invelite in liric si sentimente care vreau,
esti sensibila dar si inspirata

Raspuns pentru Maia:

eu nu traiesc cu nimic mai altfel clipele decat domnia sa

dar cand ma asez la masa de scris si imi propun un subiect , atunci procesez imaginile sau starile respective si le privesc intr-un fel in care poti sa te alegi cu ceva sau sa gasesti seva care merita vazut si stiut

din pacate acel dulce- amar caracterizeaza absolut orice viata ce a avut sansa sa se iveasca pe terra sau in cosmos, oriunde

ma bucur ca este o cititoare a mea, :)a dica a textelor mele ,sa nu se inteleaga diferit

fiecare individ are un MOD, modul in care gusta , mananca sau savureaza, sau apoi se intinde sa-si faca siesta

poti manca direct, fara sa gusti sau sa tii mancarea pe limba sau apoi sa te freci sau nu pe burta, ci doar sa mananci

totusi s-au facut atatea verbe, inca mult mai multe, nu numai pentru mancare, ci pentru o mie de alte chestii

ideea este sa cutreieri printre aceste verbe sau nu, sa te duci sa vezi prin lumi, sau sa stai in satul tau numit: simplul a manca, sau simplu :chestia x si gata

adica pe langa preludiu, revenind la primele randuri, exista efectivul si apoi postludiul , adica :ce merita sa reluam cu mintea sau nu, sa abandonam in nimic, abandonul in nimic este totusi o stare legumicola pe care eu o detest ca individ


pentru faptul ca apreciez ca imi face vizite pe site am incercat sa spun si eu ceva despre...









--- Annamaria :

He he,

Revelionul.....este foarte interesant ca nu s-a oprit nici de Revelion sa gandeasca inginereste. In toata povestirea (de altfel, un fel de insiruire de ganduri ce trec pe langa el, un fel de critica a fiecarui gest) se simte un iz dulce -amar ( un fel de : de ce ma distrez , de ce ii felicit, de ce ii suport ---pe prietenii din jur--, de ce ii pup, de ce dansez ---cu hai sa o fac lata, hai sa fie clipele mele cu iubita mea, hai sa acaparez fericirea doar eu) . Este interesant ca mi se pare ca nu-i da pace gandul ca de ce sa nu analizam daca se poate. Cred ca e interesant sa intorci pe fata si pe dos orice gest ( chiar simplu, fara semnificatie , ca aprinderea petarzii ---asimilandu-l cu dorinta de a exterioriza senzatii pe care nu esti capabil sa le exprimi in cuvinte---explozie de bucurie ).
Pare a fi un comentator la un maraton ce incepe cu un pahar de coniac si se sfarseste cand toaletele sunt botite. Mie imi place sa nu analizez orice se intampla in jur ( decat cand ma loveste personal) , pur si simplu, exist, ma bucur, mananc, ma ingras si iubesc pentru ca asa imi pica bine fara ca vad si o alta fateta si nu vad nimic prefacut in asta.
Va pup, poti sa-i arati comentariul si lui Cornel

Maia

am vizionat de curand filmul,
robustetea personalitatii actritei este exacta cu stilul de abordare al acelor zile biblice, esentiale

m-am gandit imediat la declaratia, repetata aici, despre faptul ca este superstitioasa si la regretul pentru asta si la relatia pe care a trebuit sa o duca, filmand, cu niste lucruri superioare tuturor oamenilor

si pentru asta am apreciat-o in film, pentru ca vedeam pe fata ei si o stare personala, suprapusa starii eroinei, in care parea coplesita

frumusetea ei ma uimeste mereu, e una a ansamblului de trasaturi, in acelasi timp cu ochii ei vii si vorbitori

datorita tie am aflat mai multe despre actrita pe care o apreciez foarte mult

felicitari

acum vad ca ai comentat acele texte, atunci nu prea scriam un raspuns comentariilor, eram novice , nici acum nu activez prea mult pe aici, dar exist pe pagina

poate ca trebuia sa am o reactie la faptul ca atunci ai scris despre aceste poezii, ca ti-am placut, a trecut ceva timp de atunci,

acum imi dau seama...

cu stima

ma duc sa le recitesc, ma uimesti,
acolo cred ca este o tristete pe un taram fantastic

ceea ce scrii cere o intrebare fireasca din partea mea:
care sunt acelea?

sunt slab si eu, si cad la vorbe :)

su stima ,

buna dimineata, am citit comentariile din lista oprita de tine si vreau sa-ti urez o zi buna si sa -ti spun ca nu merita sa suferi din cauza oamenilor, mai ales dupa ce faci ceea ce faci

cu stima

nu-i nici un bai)
noi sa fim sanatosi,
si sa auzim de bine
LA MULTI ANI !

si voua sanatate sa munciti si pentru poezie.ro

situatia ta m-a impresionat puternic, nu am putut scrie nimic despre asta, de aceea revin,
ce dificila poate fi viata, viata totusi se termina, moartea nu