Cornel Ghica

frumoasa poezie si de aceea am incercat s-o remixez. imi cer scuze daca nu m-am ridicat la nivelul variantei originale. iti multumesc pentru intelegere.

...care sunt cateodata sunetele ideilor tale intre cuvintele trupului meu citindu-te ca esti \"vinovata de a fi/ umbra celui cuprins/ intr-o litera\"... Ma intreb ca n-as mai sti ce mai sunt literele fara intelegere ca si cum tu ai fi \"exilata in dragoste\" si eu mi-as \"duce sentinta/ pana la ultimul cuvant\".
Traim \"intr-o viata ovala\" atat cat sa dam formare formelor \" din care ies uneori\" geometriile necalculate ale copiilor din timpul nascut \"odata cu soarele/ dincolo de alb\".
Si TU esti... si ei cred ca ai fost la marginea de nord... si eu te-am vazut ridicata in jurul \"privirii/ perfect pana la durere\".

Rusalka care danseaza parca poezia cu gust de cicolata fina, dar amara, \"păpușa cu cap de porțelan a domnului vincent\" sau ( de ce n-ar fi asa?) o privire cu gust de trandafir intors in casa cu \"treptele mele/ până la tine/ sau până dincolo de tine\". Inevitabila poezie.

Un stil aparte, nou, care sper sa convinga. o poezie care se imbina din vorbire si scriere in cantec si-n imagini desenate cu metafore muzicale placute. Strain sau romanesc, sentimentul nu se dilueaza, desi unora le-ar cadea greu la gramatica. O incercare remarcabila, versuri reusite, tablouri care nu mai au nevoie de nicio traducere. Foarte bine.

Atunci cand stai \"cu privirea zidita pe chipul brunetei\" si ploaia marunta aduce secunda mai aproape de timpul strecurat aiurea, iti dai seama, privind anotimpurile scurse, ca EA are \"ochii mai mari decat scrumierele de pe hol\" si incepi sa gandesti poezia. Legi imperfectiunea literelor rescrise de perfectiunea ce nu poate fi scrisa odata cu ( aceeasi ) poezie ce \"se naste de ficare data spontan\". \"Ca un sarut sau ca un stranut\" intelegi drumul catre primul IAD, aplecat in ganduri deasupra RAIULUI \"pur si simplu ca o schimbare brusca de vreme\". Toti oamenii devin prieteni. Toti prietenii devin dusmani. Toti dusmanii devin contextul EU-lui nascut ca un \"un nou alfabet scris cu acelesi semne\". Redescoperi, odata cu toti cei nescrisi, aceleasi \"trairi diferite / de fiecare data altele\".
Arunci, \"de atatea altele si altele\", nervul incandescent al unei poezii ce \"nu poate fi decat inceputul / nu poate fi decat strigatul\". \"Si tot ceea ce-i urmeaza\" sunt asteptarile TALE care-ti dau un sens, in mijlocul unui NICAIERI. Poate fi orice \"stop cardiac\" in jurul TAU si orice \"emotie gatuita\" se poate transforma intr-un vers inexplicabil de BUN.
\"Poezia este o adunatura de cuvinte bucurate si inlacrimate / surprinse la furat din buzunarele realitatii\", pentru ca \"toti fluturii / toate caderile de frunza / toate impotrivirile lumii\" sunt ceea ce ingerii au pierdut din fericirea LOR uitata printre stele. Iar tabloul versificat se aduna, intr-o culoare unica, \"de frumosi si de frumoase\", colorand \"nebunia lor de a crede\" cu \"taina cuvantului\" ce \"mai poate tine secretul in picioare\". Doar galeria asta neuitata ( si totusi nedescoperita ) \"mai poate tine respiratia sugrumata / si trupul tremurand mai mult de silabisire decat de frig\". \"Mai mult de blestemul de a ne iubi / prin cuvintele rezemate de pat\", ne dezbracam de gramaticala stare si urlam BUCURIA de a fi CUVANTUL LIBER, imperecheat cu trupul desenat in litere rastignite de Dumnezeu.
\"Dupa magica intalnire\", surmenat printre zilele ramase, continui drumul descris in voia urmelor lasate...