Evanghelia lu’ Ghika

Să nu faci sau să faci ceva din cele cunoscute. Ochiul înșală mintea. Mintea înșală spiritul. Ne naștem înșelați. Înșelați murim. Viața e o înșelătorie în scări. Să te izolezi. Să nu crezi în divinitate În zei sau icoane În diavoli sau îngeri În preoți În lideri Să nu crezi în mine sau în altul În dumnezeul tău de botez Să fi singur pentru a putea fi sigur că (mai) exiști. Caută și nu vei găsi Cere și nu ți se va da Cunoaște-te În tine nu vei mai găsi nimic Totul în jurul tău e persuasiune Pentru asta s-a inventat logica Convinge-te Să nu crezi în prieteni sau în dușmani sunt două noțiuni care se confundă de fiecare dată. Să nu crezi în bine sau în rău. Să treci printre oameni ca un vânător cu zâmbet în loc de arc cu mâinile gata să ucidă cu trupul pregătit să ocrotească cu ochi de felină să nu scapi vânatul necunoscut. Să pui capcane și să viețuiești fără milă. Pământul e locul unde se nasc trăiesc și mor toți proștii cosmosului. Nu te teme moartea ta nu înseamnă nimic nici chiar pentru tine. Să nu faci ceea ce poți. Să poți ceea ce faci. Să încerci orice. Până la urmă victoria e cea mai la-ndemână înfrângere. Înfrângerea e doar un gust iar victoria un mod de prezentare. Să nu dai soluții. Să nu fi filozof. Mânuiește filodoxia dacă mai vrei să exiști. Aripile sunt păsări iar oameni sunt mâini. Mereu altele. Să nu crezi în cei care cred. Să te ferești de cei care fac. Să-i înlături pe cei care zic. Să nu stai la discuții. Să nu crezi în valori. Să nu fi trist. Să-ți fie frică de fericire. Să încalci legile când vrei să respiri. Din plămâni să dai afară literele de plumb. Să nu negi. Să nu accepți. Să faci tot timpul altceva. Gândul tău să fie mereu în altă parte. Să nu mai aștepți Soarele Tot timpul Va răsări Cu spatele la tine Să ridici primul Piatra Și să spui Azvârlind Sunt Primul Care Aruncă Piatra!