Poezii

CRIZA MONDIALÃ Venit-a criza mondială Nu pentru toți, se înțelege, Săracii-au fost răpuși de boală, Bogații beau pentru-a se drege. SPECIALIȘTII ȘI AGRICULTURA Trimite, Doamne,

CCCornel C. Costea

0

0

Nemărginirea toată în pulberea luminii Și-a risipit comoara de valuri suverane, Îmbrățișând făptura de piatră a simțirii Cu aripi largi de ceață văzute din suave Cetăți neîntinate de gânduri

CCCornel C. Costea

0

1

Te chem acum iubito din neguri ancestrale Te chem cu-nfrigurare, dar nu vrei să-mi răspunzi Știu c-ai plecat departe, dincolo de-australe Tăcute aurore în care te scufunzi. Am plâns destul cu

CCCornel C. Costea

0

0

Nepăsarea îmbătrânește pietrele pe care calci crezând că astfel vei reuși să le stăpânești. Lipsa de frumusețe te face să gândești că nu poți ajunge decât în așternutul unui

CCCornel C. Costea

0

0

Nu privi înainte, nu te uita în urmă Trăiește în acum, chiar dacă ți se curmă O-ntreagă lume falsă ce până azi ți-a fost Un preaiubit prieten și-un sigur adăpost În care te-ascundeai pentru-a

CCCornel C. Costea

0

0

Se lasă-un fel de ceață pe umerii cetății Se duc de mână îngeri în catedrala vieții Se-nchină la icoane pictate pe un nor Ce trece fără teama de-a se desprinde-n zbor De buzele fierbinți ale

CCCornel C. Costea

0

0

M-arunc, a câta oară, în valuri de iluzii Crezând că de-astă dată nu voi muri-necat Iar tu, iubită Mara, vrei să mă vezi salvat Din ghearele crescute din haos și confuzii. Ești ultima lumină ce

CCCornel C. Costea

0

0

Din suflet se nasc stelele din privire lumina lor e prea puternică pentru tenebrele care și-au găsit cuibul acolo valuri de ceață se ridică la cumpăna dintre vis și veghe iar

CCCornel C. Costea

0

0

Sunt armonii secrete Ce-apar în al meu glas Când mi-este, încă, sete Și-aș vrea să sorb un ceas Cu tine petrecut Frumoasă-ntruchipare Din sânge și din lut Din Dumnezeu și boare Din boarea

CCCornel C. Costea

0

0

Vom reuși, oare, să înmugurim pe aceeași creangă de mirare și să prefacem în drumul nostru spre soare fiecare secundă într-o lacrimă de neuitare ? Vom reuși, oare ? Cluj-Napoca, 3

CCCornel C. Costea

0

0

Între două gânduri E vidul creator Ce trece rânduri-rânduri Ca un nemuritor Prin lumi întunecate Prin vămi ce-ți cer tribut Prin porți frumos sculptate Prin neguri de-nceput... E farul ce

CCCornel C. Costea

0

0

Lumea crede că votând Raiul va fi pe Pământ Însă uită că primarii Și-au trimis în cer măgarii ! Reteag, 31 mai 2008

CCCornel C. Costea

0

0

Val de mare, val de mare soare-n ochi, nisipul doare pe-ale tale tălpi lucioase ce se adâncesc sfioase în amurguri de gustar dincolo de-acel hotar ce respiră aer sfânt din fărâme

CCCornel C. Costea

0

2

De unde-atâta sânge să-ți satur lăcomia De-a mă plimba în tine cu-al meu pumnal secret Ce te-a făcut să umbli la fel ca nebunia Prin patu-n care doarme un om prea înțelept ? Ce nu mai vrea să

CCCornel C. Costea

0

0

Ochiul magic al pietrei vede înaltele zboruri zadarnice sforțări ale vulturilor de a evada din colivia cerului negre gratii cu aer insuportabil Cluj-Napoca, 10

CCCornel C. Costea

0

0

Nu mă judecați după ceea ce par nu mă judecați după ceea ce spun nu mă judecați după ceea ce fac nu mă judecați căutați să aflați cine sunt poezia sufletului și sufletul

CCCornel C. Costea

0

0

Vulpile au lăsat urme pe zăpada proaspătă A nins ca-n basmele lui Andersen Dumnezeu tace în fiecare fulg de nea E frig pe buzele iernii Vino la

CCCornel C. Costea

0

0

Prin negurile toamnei trec gânduri ce-nfloresc În minți hrănite zilnic din cupe de lumină Ce sunt ținute-n mână de cei ce îndrăznesc Să se coboare-n lume, s-ajungă, iar, țărână. E chiar

CCCornel C. Costea

0

0

Clipa despărțirii se apropie ultimele scântei lăuntrice au intrat în joc e jocul lui care pe care niciun zgomot doar pașii tăi se aud în biserica răsărită din nerostirea

CCCornel C. Costea

0

0

S-a înseninat la colț de stradă acolo de unde te pot zări fără să fiu văzut s-a născut ultimul pescăruș din acest veac aripile-i de lut ating stâncile clipei ce strălucesc în ploaia

CCCornel C. Costea

0

0

Voi știți că lumea noastră nu este un hazard Deși, de multe ori, trăind pe-acest Pământ Vedem cum fără veste se rătăcesc și ard Nenumărate vise sub cerul din mormânt. Voi vreți să fiți aproape

CCCornel C. Costea

0

0

Plecat-ai fără veste într-un amurg de iarnă Lăsând parfumul toamnei să-mi cânte la ferestre Iar trupul de fecioară întins pe văi rupestre Se tânguia sub norii înduplecați să cearnă Fuioare

CCCornel C. Costea

0

0

Fă, Doamne, din mine-o stâncă Să trăiesc în pacea-adâncă A munților ce-și \'nalță fruntea Spre locul unde-așteaptă luntrea Vegheată de doi îngeri trimiși de Tine, Doamne, Să colinde în lume cu

CCCornel C. Costea

0

0

Nu privi înainte, nu te uita în urmă Trăiește în Acum, chiar dacă ți se curmă O-ntreagă lume falsă ce până azi ți-a fost Un preaiubit prieten și-un sigur adăpost În care te-ascundeai pentru-a

CCCornel C. Costea

0

0