Poezie
Blesteme
1 min lectură·
Mediu
M-am asternut pe cuvintele din urma
Ca sa tac dulce amar despre nimicul nimicului.
Nu-l mai vreau.
Nu-l mai am de-mprumut.
Nu ma mai infrupt.
Plec dinspre apusuri spre intelesuri gresite cu rost.
Plec pe unde timpul sa fi fost.
-Lumea rece si lumea ingusta-
Plec la plimbarea noctura, augusta
Si nu mai despic asteptarile tale,
De la picioare,
Din iarba amara a cerului ,iara, se rupe lacrima verde de mare:
Amestec de fiare!
001273
0