Poem cu capul în nori

as face cumva sa renunt sau sa schimb a doua strofa (chestia cu impletitul, nu as lasa-o decat in prima strofa). nu as lasa sa se repete adica. eram foarte curios cum o sa se termine, si e foarte misto inversarea din final, ca deh, de obicei te duci cu picioarele pe pamant, nu invers :)

subtitlul imi aduce aminte de 'mirabile dictu'

..impletitul aici, Claudiu, este direct proportional cu intensificarea daca vrei, cu tranzitia spre absolutul din dragoste si este vertical responsabil pentru spatiul dintre culme si abis precum si pentru materia care-l umple.

daca imi este permisa o paranteza as adauga acest quote [sfatul sau marturisirea unui parinte catre fiica lui (Captain Correlli's Mandolin)]care mi-a ramas peste ani ca punct de reper:

'When you fall in love, it is a temporary madness. It erupts like an earthquake, and then it subsides. And when it subsides, you have to make a decision. You have to work out whether your roots are become so entwined together that it is inconceivable that you should ever part. Because this is what love is. Love is not breathlessness, it is not excitement, it is not the desire to mate every second of the day. It is not lying awake at night imagining that he is kissing every part of your body. No... don't blush. I am telling you some truths. For that is just being in love; which any of us can convince ourselves we are. Love itself is what is left over, when being in love has burned away. Doesn't sound very exciting, does it? But it is!'

cu acestea fiind spuse graviatatia poate aduce pamintul sub picioare fara frica, fara nico frica :).

mirabile dictu, intr-adevar..
multam' de popas, Claudiu.

cheers!

citatul e dragut. eu desigur, nu l-as contrazice pe autor dar nici nu l-as aproba. ceea ce este insa esential e ca majoritatea lucrurilor inteligente/interesante spuse despre dragoste, mereu se dovedesc a fi toate adevarate, nefiind niciodata doar unul singur valabil.

despre dragoste, mereu se vor spune adevaruri proiectate fie prin propriile trairi fie prin propriile proiectii a ceva neintamplat/neimplinit. ea e ca un model de pantofi cu marimi infinite. unora ne vine una, altora alta, si-asa mai departe.