Șșters
Verificat@cont-sters-2743
„<audio controls autoplay> <source src="https://www.ionutcaragea.ro/index_files/1.mp3" type="audio/mpeg"> Your browser does not support the audio element. </audio> M-am născut pe Google”
Cont șters
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✓ Verificat
Cronologie
transpunere a adormirii Maicii Sfinte în leagănul legilor fizice şi metafizice. Am citit cu plăcere! Parcă ar fi aievea toate, se vede că ai trăit momentul cu intensitate. Cred că ai simţit comuniunea cu Duhul Sfânt. Mi s-a întâmplat şi mie o dată, când am scris poezia Vinerea Mare, exact în Vinerea Mare a Paştelui, anul 2006. Cred că e şi pe Agonia... Felicitări!
Pe textul:
„A cincea lege, plecarea Maicii" de Dragoș Vișan
0 suflu
Contextma bucur ca ideile mele au fost de folos. Acum sper sa fie de folos si comentariile dv mai dezvoltate pe textele celorlalti...
Pe textul:
„Ostilă adaptării" de Papadopol Elena
0 suflu
Contextaţi aşteptat măcar un cuvânt dă impresia că aţi aşteptat în zadar. Cuvântul nu a sosit. Deci cum să observe? Cum să scape din încurcătură?
Puteţi scoate cuvântul din versul 2, al strofei a doua.
Am aşteptat ceva care să impresioneze...
Iar mai jos...
Surâd, poate măcar unul din nenăscutele mele cuvinte
va observa o urmă de iritare
ceva care să-l scoată din labirintul gândurilor
să-mi dezlege imaginaţia
să aducă un pic de clarviziune
în lume
ceva de genul
Puteţi scoate cuvântul din versul 2, al strofei a doua.
Am aşteptat ceva care să impresioneze...
Iar mai jos...
Surâd, poate măcar unul din nenăscutele mele cuvinte
va observa o urmă de iritare
ceva care să-l scoată din labirintul gândurilor
să-mi dezlege imaginaţia
să aducă un pic de clarviziune
în lume
ceva de genul
Pe textul:
„Ostilă adaptării" de Papadopol Elena
0 suflu
Contextîn stroua a doua, după surâd. La cuvânt? Cuvântul observă? Hârtia? Cine să scape din încurcătură? Care încurcătură? Cine va avea imaginaţie? Finalul e fain, cât şi începutul strofei a doua. Trebuie să fiţi mai clară în exprimare.
Pe textul:
„Ostilă adaptării" de Papadopol Elena
0 suflu
ContextUn poem cu rimă 2 cu 4, mergând pe genul cyber-poetry. Pare simplu la prima vedere, dar folosește niște termeni implementați corect și are o logică. Parcă aș fi vrut cuvinte la emoticonurile alea, ca să pot verifica metrica. Un smile tu mi-ai trimis, emoticonul doare. Cu un mic efort, se poate scoate din atelier.
Pe textul:
„Emoții digitale" de Silvian Costin
0 suflu
ContextAcest vers: "în toate câte le-ai folosit" este inestetic și inutil. După odaie ar trebui: dar mai ales în oglinda ta cu fouă fețe, pentru a se evita, astfel, încă un vers inestetic: apoi înapoia ei. În rest, textul este ok, cu un final interesant. O constelație care se naște din cioburile unei oglinzi.
Pe textul:
„constelaţie" de Ursu Marian Florentin
0 suflu
ContextAi și drum și cale în primele două versuri. Ai și bruma căzută și lacrimi ce cad. Ai și repetiții adjectivale scorpionul de gheață, visele reci, glob rece. Trebuie neapărat aerisit acest poem. Nu e ca și când ai folosi repetiții consecutive, pentru a accentua o stare: visuri reci, globuri reci, lacrimi reci...
Pe textul:
„peisaj zodiacal" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextCa să mai vedem și alte gusturi, alte percepții?
Pe textul:
„punctul zero" de Irina Lazar
0 suflu
Contextcând te simți - era a doua erată, dar mi-a jucat feste androidul
Pe textul:
„punctul zero" de Irina Lazar
0 suflu
ContextPunctul zero este punctul acela bioritmic de joasă intensitate, la care ajungi urmând un traiect descendent. Este un punct de low energy, de vlăguire, care te lasă și fară cuvinte, după cum spui. Tu folosești cuvântul plutire, care corespunde mai degrabă, cu o stare de euforie, inspirație, necaracteristică punctului zero. Oglindirea de care vorbește Dragoș ar trebuie să se producă într-un punct de maximă conștiință de sine, atunci când eul personal se unește cu eul divin. Ca și în poezie, momentul acela când de simți capabil de orice. Anacronismele de genul acesta scad valoarea poemului care, oricum, pe mine nu m-a impresionat. Folosește termeni, dedcrie un pic o stare, dar e fad. De obicei sunt pe aceeași lungime de undă cu Dragoș, dar, de data asta, exigentul din mine se declară nemulțumit. Tu poți mult mai mult decât atât, poți intra mai profund în procesele psihice și emoționale.
Pe textul:
„punctul zero" de Irina Lazar
0 suflu
ContextAm examinat acest text pe toate părțile și nu am găsit niște elemente mai deosebite care să îmi rețină atenția. Câteva rime și atât. Și există o problemă. Cu verbele. Într-un loc apare te-aș fi putut picta, aș fi desenat, după care se schimbă timpul - te-aș putea desena. Cam confuză treaba. În orice caz, un text foarte facil, nivi nu știu cum să o spun altfel, ca să nu se supere nimeni.
Pe textul:
„Ochii tăi " de Dinulescu Carmen-Alina
0 suflu
Contextam folosit si eu in trecut acest procedeu, de extragere a esentelor din poeme mai vechi, mai labartate. Ai facut foarte bine. A iesit un poem aforistic foarte bun!
Pe textul:
„caligrafia iubirii" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
Contextmicuţ, dar sensibil. M+ai prins pentru că am scris, mai demult, un poem pe aceeaşi temă. O să-l caut şi o să-l postez. Chestiile astea demonstrează un lucru: suntem cu toţii conectaţi la acelaşi flux luminos al inspiraţiei, iar, uneori, informaţiile sunt receptate concomitent, diferind, un pic, doar elementele cadrului în care se aşază...
Pe textul:
„caligrafia iubirii" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
Contextacest poem. Finalul ar vrea sa il salveze, dar e prea putin. Un foc care naufragiaza, cam greu de digerat. Vreau poeme mai ample, mai puternice.
Pe textul:
„Inima unui poem" de Papadopol Elena
0 suflu
Contextpe coperta cărții în franceză și am observat că traducătoarea Amalia Achard a delimitat clar persoanele și a aerisit textul la final. Interesant.
Pe textul:
„Când umbrele trec strada" de Teodor Dume
0 suflu
Contextal poetului Teodor Dume, tradus și în franceză. Simplu, fără efecte speciale. Mă intrigă un lucru. Prima oară sunt umbrele care traversează strada, apoi se folosesc verbele: am impresia că trec și îmi refac. Se poate crede că tot despre umbre este vorba că trec și îmi refac drumul, nefiind o specificație clară a persoanei I. Ar fi trebuit un Eu înainte de am impresia. Salvarea vine totuși, un pic mai încolo, de la verbul intru, persoana l, singular. Repetiția verbului am impresia, într-un text scurt, e o alegere riscantă. Acolo la mine însumi, ca să delimitez mai bine persoana a treia, aș fi pus sinele meu sau eul meu, ca să se facă corect acordul cu verbul mă așteaptă. Poemul e valoros și merită, la o viitoare antologie, două mici clarificări.
Pe textul:
„Când umbrele trec strada" de Teodor Dume
0 suflu
Contextexagerate descrierile, cu toate că ideea poemului nu e rea, amintind de Dante. Pielea de dinozaur implică faptul să cunoști dinozaurul în prealabil. Căci pe la muzee vezi doar plastic și cauciuc. O piele solzoasă, ca de șarpe, ar fi fost suficient. Mai sunt și cerberii care așteptau, nemișcați, ca niște minotauri. Nu cred că mai trebuiau și minotaurii pe acolo. Se sugerează vizual minotaurii, dar ei, de fapt, nu există. Deci, acest poem trebuie doar un pic aerisit și ancorat în cunoașterea prealabilă a unor lucruri atunci când se fac comparațiile.
Pe textul:
„Întâlnire" de Nincu Mircea
0 suflu
Context