Poezie
A cincea lege, plecarea Maicii
Păstorița, oile și caprele
2 min lectură·
Mediu
Un clopot bătea prelung, în dungă, tăios
din ceruri spre văi,
era seara de 14,
se făcea apoi dimineața de 15,
o zi oarecare-n cuptor,
Maica dădea să se culce
obosită cu fiece primăvară
de pierderea Fiului,
dar în loc să se lase
brusc
învinsă ca toți oamenii-n agonie
de-o forță a lui Isac
Newton, gravitaționala din urmă,
ea doar adormea
pentru totdeauna
ca o păstoriță
între oile deștepte, supuse, pe de o parte
și caprele sale dragi neascultătoare,
ce lăcrimau după ea încontinuu
fiindcă n-o mai zăriră deloc
Și forța de-a sări tot mai sus ca felina
după înălțimi de la Eva
și după câte o pasăre când pleacă
vara de pe pământ după marea zăpușeală
o lua cu totul dintre noi,
forța antigravațională
dată de Fiu la moarte doar ei
să nu i descompună
trupul frumos,
ea se ridica,
ea și-l tot transforma,
strălucea
și din lume pleca,
acoperământul său de mare măicuță
lăsându-l apoi spre noi,
fiii săi adoptivi
după har și botez,
la Vlaherne
(A cincea lege universală
din fizică
este cea a plecării deosebite
cu totul, trup și suflet
a Maicii
după agonizare)
Caprele părăsite se uitau lung
și mehăiau tânguios
după ea — știau că se vor pierde
mai mult
până la întoarcerea
sărutului Maicii
pe capetele lor rebel sparte
Oile își plecaseră frunțile
și îngenuncheară
ca niște cavaleri
ai bunei agonii,
de apoi
02969
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 230
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 56
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragoș Vișan. “A cincea lege, plecarea Maicii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-visan/poezie/14173041/a-cincea-lege-plecarea-maiciiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
transpunere a adormirii Maicii Sfinte în leagănul legilor fizice şi metafizice. Am citit cu plăcere! Parcă ar fi aievea toate, se vede că ai trăit momentul cu intensitate. Cred că ai simţit comuniunea cu Duhul Sfânt. Mi s-a întâmplat şi mie o dată, când am scris poezia Vinerea Mare, exact în Vinerea Mare a Paştelui, anul 2006. Cred că e şi pe Agonia... Felicitări!
0
Mulțumesc. O s-o caut. Zic de "Vinerea Mare. Pe site.
Astăzi mi-a servit la fileu rara incursiune prin poemele Ancăi Bukowski. Două scrise recent, unul pe 11, altul pe 13-15 august m-au inspirat. Erau unul despre iubirea în familie, cu partenera de viață adormită, iar celalalt despre înțelegerea (ghicirea) irațională, dintr-o perspectivă de abstractizare radicală a imaginilor poetice și chiar limitare absurdă a absenței nitzscheene a lui Dumnezeu din lume, descifrându-se urmele trecerii Sale printre noi doar prin întrebări existențiale dureroase, ce n-au alt răspuns decât recunoașterea Sa în cele din urmă, după ce ne vedem clar neputința noastră de-a găsi răspunsuri pur raționale.
Astăzi mi-a servit la fileu rara incursiune prin poemele Ancăi Bukowski. Două scrise recent, unul pe 11, altul pe 13-15 august m-au inspirat. Erau unul despre iubirea în familie, cu partenera de viață adormită, iar celalalt despre înțelegerea (ghicirea) irațională, dintr-o perspectivă de abstractizare radicală a imaginilor poetice și chiar limitare absurdă a absenței nitzscheene a lui Dumnezeu din lume, descifrându-se urmele trecerii Sale printre noi doar prin întrebări existențiale dureroase, ce n-au alt răspuns decât recunoașterea Sa în cele din urmă, după ce ne vedem clar neputința noastră de-a găsi răspunsuri pur raționale.
0
