șters

cum este si corect, un comentariu apreciativ la poezia Ioanei. O explozie in lant a sinapselor, evadare in zona crepusculara a imaginatiei. Textul cursiv, scris cu eleganta, imbinand linia moderna si clasicul iubirii, pe fondul unor principii euclidiene. Sunt nevoit sa-ti dau nota 10.

cred ca acest text, macar pt ideea mesajului care vrea a fi transmis, navetistul, merita mai multa atentie atat ca forma si exprimare. Este scris cu neglijenta, abunda repetitiile, este pur si simplu trantit ca o placinta in mijlocul drumului. Si este pacat, nu de alta...

Nu mai bate salbatice Tara
Cu bata si cu ocara;
Om fara sange si neam, fara chip,
Diavol iscat din ploi de nisip.

Nu mai sorbi dusmane din rauri
Si nu profana nici painea din griuri;
Politruc zavzauc, starv fara om,
N-atinge iarba si fructul din pom.

Te stim pagane ca-ti mitui barzii
Sa-ti cante obarsia si bastarzii.
Planuiesti, nebune, dezmat si urgii
Paganule, semnul crucii nu-l stii.

Paranoic, obosesti TARA cu scripte.
Parintii, strabunii ne striga din cripte:
-E...hei, ROMANI!, noi v-am durat o TARA,
Cum de-o rabdati in lanturi de ocara?

...Cadavrul viu e martor la strigare.
Turbat de semn da buzna prin altare,
Impusca sfinti, injura tumultos
Dar nu-i priveste fata lui Hristos.
Cel mai nebun isteric din isterici
Daram-agonic sfintele biserici
Si excitata de-atata voluptate
Vampirul om si-ai lui darama sate!
Dunarea plange, Oltul a secat,
Tisa si Nistru-n granite se zbat,
Carpatii gem, din zari albastre dus
Ceahlaul se inchina lui Isus
Si plange TARA-n doliu, fara glas,
Ca doar credinta-n suflet ne-a ramas.

Fii blestemat vampirule, sa fii
Muscat de viermi si lepra prin pustii
Si huiduit, pe-ale pierzarii vai
Sa te huleasca mercanarii tai!
Pe bube sa te ungi cu seu de patimi.
De vrei sa plangi, sa n-ai paduche, lacrimi.
Foame de ti-e, ia seceta si jar.
Sa dormi turbat cu tigva pe-un cosmar.

In zori sa-ti iei din nou blestemu-n spate
Si-cersetor prin satele arate,
Fantomele din datini si din vite
Sa te striveasca-n vaier de copite.

- Se-aude la palat turbata fiara?
Blestemul e rostit de-ntreaga TARA:
Sa te prefaci strigoi prin racle reci
Si neamul tau sa nu rodeasca-n veci!

Mai Paul, faci si tu teste de astea...parca te vad razand pe sub mustata. La ce te asteptai? Toti oamenii de aici au facultati si sunt scriitori super consacrati si critici literari pe masura. Fiecare este in stare sa dea o alta definitie poeziei. Asa pot spune si eu ca din toti cei de mai sus nici unul nu este scriitor ci numai tentative care sufera de nebagare in seama. Ei nu isi dau pareri, ei clasifica, ba ca nu este poezie, ba ca este subtirel, ba cu referiri la tentative de scriitori de 2 lei contemporani. Bai tata bai, trezirea la realitate, facem toti pe desteptii dar suntem cu totii mari amatori. Mai bine ludati-va cu cate exemplare s-au vandut cartile voastre si cat profit ati obtinut de pe urma lor. Asta denota o anumite valoare. Se vede frustrarea in comentariile voastre si chiar invidia pe un text care cat de cat vrea a spune ceva. Mai bine sa facem un sondaj in randul populatiei cititoare(acei 5% ce reprezinta targetul la ora actuala) si sa vedem care dreacu a auzit de noi, voi. Intr-o concluzie...

uite ca am ajuns si la domnisoara imparateasa.
Ai probleme nasoale cu limbajul poetic as spune, incerci niste imagini, iti reusesc pe ansamblu, chiar daca nu foarte reusite unoeri, vezi acel banal trosnit de oase, imprumutat din filme horror sau din diablo 2.
Insa trec peste imagini, nu aici este problema de fapt. problema o reprezinta lianturile.

din cand in cand/cand se repeta inutil si in strofa a doua

cat sa vad/ poezia sau proza?

si incep, si-ul este in plus

o reformulare ar fi...varfurile degetelor incretesc/refuza orice miscare/dar fara balastul de lianti, nu esti in stare sa-ti pastrezi ideea, totusi asta este secretul, limbaj concentrat/asta face poezia faina

de abia atunci se face liniste
de abia atunci nu poti sa-l inlocuiesti cu ceva puternic, metaforic, de abia atunci este ca si cand as merge la cumparaturi si stau la barfa la o bere cu vecinul

picioarele cuiva se îndeasă zidurilor în ecouri
asta este tare incalcita, parca as merge la pescuit si mi s-a incalcit mesina pe bat.

Pe de alta parte, mai jos vii si sugerezi/fiindca..

Sa nu ma intelegi gresit, ai unele versuri foarte frumoase, de ex ultimele doua, si imaginea aceea de incretit a degetelor este f frumoasa, insa ai probleme la cursivitate, la exprimare, la liantii poetici

hm, ceea ce ai facut tu de fapt aici in textul asta, este sa imbini secvente din cele doua mari creatii ale lui Victor Hugo si Ernest Hemingway, Oamenii marii si respectiv Batranul si marea, plus un pic de garnitura a la Mihut. Nimic special, nimic poetic...imi pare rau, fara nota de trecere

iar eu vă deschid
cerul ploilor
să scoată seceta
din fîntîni.

Are Nicolae Negulescu un fel aparte de a le spune care pe mine ma incanta de fiecare data. Foarte multe simboluri concentrate in spatele atator de putine cuvinte.

gasesc niste imagini interesante aici...vad balele precum magma vulcanilor, vad uterul noptii, orbesc ziua cu degetele frante. Acuma nu stiu daca, suprarealistic vorbind, asocierea poftei cu frica strutului este cea mai reusita. Interesant, dar mai merge as zice lucrat.

Alice, acestui text ii lipseste consistenta poetica. Este banal pana la gradul superfluu.

probabil autoarea vrea sa sugereze ca adevarata iubire este acel orgasm care nu se mai termina, care nu se mai termina, care nu se mai termina....
banuiesc ca titlul o sa atraga curiosi, dornici se texte cu vulgaritati, dar vor avea supriza unui text extrem de rafinat.
Bravo.

Mihai, ma surpinde latura asta a ta fictionala, te provoc si la proza, este nevoie de navigatori de valoare in acest domeniu. Placut textul, funny.

foarte cursiv si natural stilul acestei autoare. Scrisul vine ca o consecinta a intamplarilor inconjuratoare. Stie foarte bine sa valorifice cuvintele pentru a crea un cadru poetic.

Dorin Cozan, cred ca poezia sincera si adevarata, chiar si asa, trebuie sa aiba un parfum de cuvinte, ca de falusi si cartite e lumea plina. Eu comentam poezia Ioanei, nu inteleg ce legatura ai tu cu textul in sine, tu parca erai de meserie profesor nu avocat. Eu nu trebuie sa demonstrez nimanui si nimic domnule profesor, iar taria aia despre care vorbesti matale, prefer sa o manifest in alte domenii de activitate...iar despre cat de rau pot fi, la fel. Hai la revederci.

poezia asta a dumitale draga Hose, este un cliseu de la cap pana la coada. Ai cules din cartea de citate si ai facut remixare ?

Mai fata, am citit textul tau pana la capat si imi voi spune sincer concluziile.
Initial credeam ca ma indrept catre acea colonie din ecranizarea lui joss whedon- Serenity, film superb ce ti-l recomand.
Treptat insa, am inceput sa patrund intr-o lume copilareasca, atat ca idee cat si ca exprimare.
Ai probleme in alcatuirea frazelor, repeti la intervale scurte nisip, desert. etc
Introducerea in universul Sf apare odata cu oglinzile holografice, altfel trebuia sa intrii in aceasta atmosfera.
Stangaciile in exprimare continua cu \"jocul in care jucatorii\", puteai folosi participantii, apoi ticul tau literar, de la sine, ca pentru sine, nu prea are ce cauta in proza. Cand ajungi la exilati, abunzi in exil si exilati, apoi la nava inceata si grea, grea in spatiu este cam irelevant, in spatiu o reprezinti mai bine ca dimensiune,
Si ajung la o fraza :

Toate speranțele ei nebunești într- o intervenție care să distrugă Sistemul cazuseră, se împrăștiaseră ca un castel de cărți construit cu grijă în mijlocul unui râu sălbatic

In care iti sugerez sa incepi asa: intr-o interventie menita sa distruga sistemul, toate sperantele ei cazusera, dar nici chiar asa nu mi se pare formula ideala.

Atentie deasemenea la comparatiile plate:

Se dezlipi de Liz și plecă. Liz rămase singură în mijlocul coridorului asemănător cu o tablă de șah

Mișcările îi erau suple, ca de felină, nu stângace, ca ale unui începător

Chiar daca ai citit tu mult sf la viata ta, precum spui, vocabularul tau este sarac in cuvinte, forma de exprimare lasa de dorit. Stiu ca este foarte greu sa transpui ceea ce gandesti, pentru asta iti trebuie destul de multe cunostinte in domeniu si talent, si bineinteles stapanirea limbii romane, a dialogului dintre personaje si controlul perfect al frazelor. Nu suna deloc literar, ce-i aia exil..
Universul tau sf este saracacios, lipsesc cu desavarsire elementele de decor. Pui accentul pe dialog, si acesta nu are maturitate in exprimare.
Sa fie bine inteles, nu caut sa-ti desfintez nicidecum textul, este viziunea mea de cititor impatimit de sf.
Asta este primul care mi-a cazut pe mana, voi mai citi.
Multa munca domnisoara, multa munca iti trebuie.
Numai bine

felicitari celor doua poete pentru debut. Sper sa aiba parte de o lansare reusita. Cu apreciere.

incearca sa revezi strofa 4, versurile 2 si 4

si apropo de ochi albastri

sunt ca un daltonist care-a pictat
pe pleoapa ta o geana de albastru

insista mai mult asupra textelor tale si nu accepta compromisuri in constructia versurilor pentru a pastra numarul silabelor. Bate la ochi. Succes.

parere, cei care spun nu prea au interes sa se ascunda, ei fac ori supozitii, ori persifleaza. Poponarul in schimb se ascunde din cauza prejudecatilor. Din aceasta pricina, epigrama ta, chiar daca aparent f bine realizata, pica. Sugerez trecerea la persoana 1

Mulți îmi spun că-s poponar,
Nici măcar nu mă ascund;
Toți zâmbesc în mod bizar
Și mă doare fix...în fund.

dai o bere

pe texte scurte de proza te descurci mai bine. Ai axat textul pe ideea finala, si in rest ai construit un context. Textul este facil, abordabil si pe alocuri un pic cam plictisitor, pentru ca nu acorzi foarte multa atentie detaliului. Totusi in comparatie cu cel in care am facut primul comentariu este o imbunatatire. Continui

de curand a fost inventat parfumul cu feromoni, de ce sa nu existe si poezie cu feromoni ? Ai avea succesul garantat la comentarii. Trecand peste aceasta mica glumita remarc acest text destul de bun la care las un semn de apreciere.