șters

De cand iti permiti dumneata sa faci referire la persoana mea - un tip (un tip inseamna o persoana, un individ), sa imi spui cum par eu? Eu te-am facut cumva pe dumneata scarbos? Ca scarbos este sinonimul lui antipatic. Consulta, din nou, Dex-ul. Una este sa-i spui cuiva ca nu se pricepe la lietratura, sa spui ca este nulitate literara, alta este sa-i spui ca e scarbos ca tip, ca individ. Ia mai bine vezi-ti de tonul dumitale , pentru ca eu, indiferent de tonul pe care il aleg, mai acid sau nu, fac referire la texte. Vezi, vorbesti mult, esti pe langa subiectul literar, nu cunosti sensul cuvintelor folosite, et simti atacat la pamflete care nu au legatura cu dumneata. Ma scutesti?

daca am depasit masura, rog sa fiu avertizat de un administrator sau de Radu Herinean. Rog sa se analizeze toate comentariile mele, sa se vada de unde au pornit discutiile, fiindca eu nu-mi amintesc sa fi inceput cu atacuri la persoana si mitocanii, precum clona Claudiu Tosa (zero biografie, zero fotografie de profil), si nici nu am inceput sa fac profiluri psihologice si sa declar despre altii ca sunt antipatici, precum a facut domnul Stanica, revoltatul nostru care n-a inteles deloc pamfletul meu despre mormintele din cimitirul vesel si caruia trebuie sa ii dau copy-paste ca sa priceapa despre ce este vorba.

ma corectez: a unui contabil, a unui oier

Domnule Stanica, va precipitati degeaba. Pe un mormant din Cimitirul vesel este poza unui tractorist, langa tractor. Pe alt mormant, al unui contabil, pe altul, al unui oier. Nu tot ce ajunge la urechile dv are legatura cu dv. Daca exista o coincidenta de meserie, aflati ca si eu sunt contabil, si ca unul dintre clientii mei vinde carne, branza, oi, vaci etc.

Iata si poza cu tractorul: https://www.graiul.ro/2019/07/31/cimitirul-vesel-a-aparut-intr-o-carte-de-biologie/cimitirul-vesel-de-la-sapan_a-tractoristul/

Iata si poza cu oile: https://umblu-teleleu.ro/wp-content/uploads/2021/01/sapanta_1024x990.jpg

Asa ca stati calm, ca va creste tensiunea degeaba.

sunt acceptate ambele forme.

https://dexonline.ro/model-flexiune/VT110

din cate stiu eu, eu continuu exista de multa vreme, asa fiind mentionat in Doom1, iar forma eu continui, a fost, probabil acceptata ulterior, in Doom2, cu toate ca a fost contestata vehement.

https://gorjeanul.ro/despre-conjugarea-verbelor-implicatii-ortoepice-si-ortografice/

probabil ca acum sunt acceptate ambele forme, dar eu continuu ramane forma initiala, pe care am invatat-o eu la scoala

Ca tot veni vorba de textele altora. Imi aduc aminte cand am postat pe Agonia un text, sub care am pus, niste initiale minuscule, care semanau cu ale pseudonimnului meu, dar care erau al unui mare poet, distins cu premiul Nobel. Neruda, daca nu ma insel. Prostimea, ca de obicei, a inceput sa ma atace, desfiintandu-mi textul. Cand le-am spus al cui era textul, s-a facut liniste. Si am mai facut un experiment, cand mi-am creat un nou cont, sub alt pseudonim. Am postat un text. Am primit, direct, 3 stele. Cred ca si tu dadeai o steluta, si Ancuta, toti haterii mei. Dupa ce v-am lasat sa imi savurati textul, fara sa stiti cine sunt, m-am deconspirat. Iar s-a facut liniste. Cert este ca am facut multe experimente aici, pe Agonia, prin care am demonstrat tuturor că voi comentați un autor, nu textele sale. Voi abia așteptați să atacați, să deființați, ca nu cumva să aibă cineva vizibilitate mai mare decât voi. Asta arata ca voi actionati in turma, ca sunteti o gasca, ca va aparati micul vostru paradis iluzoriu prin tot felul de atacuri la persoana, prin tot felul de mitocanii. In cel mai fericit caz, prin pamflete. S-a intamplat si cu scriitoarea Angela Furtuna, care era cu zece clase peste voi. S-a intamplat si cu altii. Si ca tot veni vorba de USR, cred ca nu stii un lucru. Eu v-am aruncat-o asa, ca sa va testez. Fiindca si eu sunt unul dintre cei care critica lucrurile care se intampla prin uniune si am si scris in presa despre multe nereguli. Insa, oricum ar fi ea, sub conducerea actuala, pe cand intram eu, mi-a fost verificata biografia la sange, mi-au fost verificate cartile, mi-au fost verificate cronicile. Orice filtru critic de care treci ca scriitor, este un pas inainte. Acum sa-ti lasam clona sa faca o noua compunere. Eu ma voi opri aici, ca am alte lucruri mai importanet de facut.

iar Claudiu Toșa se confundă cu Dragoș Vișan, că tot veni vorba de clone. Doarme cu steluțele de acum o mie de ani sub pernă, ca să-și aducă aminte că e poet pe Agonia. Din când în când îi apar frustrările literare și începe dejecția prin comentarii. Asta fiindcă habar nu are ce este aia educația și respectul. Nu l-am băgat niciodată în seamnă pe acest clonat despre care nu a auzit nici dracu în afara Agoniei, iar el face tot ce îi este în putință ca să iasă în evidență. Poate că se apucă de proză, ca a început să scrie compuneri despre mine, după 3 ani de pauză în care a dormit prin șanțurile literaturii. Scrie prost, dar atâta poate el. Și ca o constatare, eu vorbesc despre el dpdv literar, el este cățelul de serviciu al unei găști, pus să latre și să atace la persoană. Oricum, e o clonă. Doar atât. Fără nume real, fără biografie, cu texte împrumutate de la o minoră acuzată de plagiat. Probabil, o clonă feminină de-a lui, sub care posta texte siropoase. Vai de noi.

Dragă Dragoș Vișan, chiar dacă majoritatea textelor tale nu mă ating deloc, mă bucur să descopăr și excepții. Cu o floare nu se face primăvară, dar e un pas înainte. Și cred că pot aprecia un text, indiferent de caracterul unei persoane, indiferent de acțiunile sale cu privire la adresa mea. M-aș bucura pentru tine să te autodepășești cu fiecare text, să devii un nume în lumea literară, să ai texte care să emoționeze cititorii până la lacrimi. Să devii cineva și în afara Agoniei. Și nu trebuie să intri acum în USR, că mai ai mult pana la pensie, cand vei lua acel bonus de 50%. Poate mai scrii vreo 2 carti si poti intra. Daca iti lipsesc cronicile, scriu eu despre tine intr-o revista daca dai o bere.

Pentru dl Stanica. Dv ati vorbit mult, despre o licenta, fara sa faceti referire la punctele valoroase sau mai putin valoroase dintr-un poem. Eu spun ce-mi place, ce nu-mi place, justificandu-mi mereu afirmatiile. Apropo, aici se discuta despre textul lui Dragos Visan, nu despre mine si ce fac eu. Ati ramas cu toti traumatizati si tabarati pe mine pe unde ma prindeti? Vreti sa va comentez textele sau nu vreti, ca sa nu mai lungim discutia.

Da, ai dreptate. Am verificat și s-a schimbat în Doom3. Cu toate că e ciudat să aibă aceeași formă la pers I si a II-a singular. Probabil au ținut cont de limbajul uzual. Dacă nu ne plac USR-istii, cu academicienii nu ne punem. Mulțumesc pentru informare!

Bravo Dorin Cozan! Iată că poți să faci și altceva în loc să scrii pamflete... Un poem reușit, care îmi creează o stare de bine! Scris din sufletul tău curat, fără să fie generat de doze, supradoze sau beții crunte, ci doar de o iubire gingașă, chiar sfântă. Vezi că ai conjugat greșit verbul a continua la persoana I, singular. Corect este: eu continuu. Mai este deranjant și verbul strâng, parcă ai vrea să strângi pe cineva de gât, ca într-un film horror. Să te-mbrațișez ar fi fost mai bine. Oricum, un text bun și te felicit sincer pentru el.

Erată: personificare în loc de perdonificare. Cu toate că, în alt context și cu schinbarea unei alte litere, ar ieși un cuvânt interesant: pardonificare.

Din nou, un poem excelent, cu imagini puternice, sugestive. În special metafora aerului viu care moare departe în lume și cea a rănii. Am lecturat cu plăcere! Felicitări!

comentăm un text care înseamnă mult pentru un autor afectat de pierderea mamei. Dureros de corectat, dpdv al versificației clasice, pentru că asta se dorește. În strofa 4 sfânt rimează bine cu mormânt, în celelalte strofe nu rimează mai deloc versurile 2 cu 4. La strofa 2 merge dobândeam în loc de aducea, ca să rimeze cu geam. De la strofa 3 se rupe și ritmul, nefiind la fel ca în primele strofe. Părerea mes este că textul mai poate fi îmbunătățit. Sper să fie de folos intervenția.

Da, ce ne-am face noi, bărbații fără ele. Mame, surori, iubite, muze, copii care vor deveni, la rândul lor, femei. Fetiței mele i-ar plăcea să citească un astfel de text. Numai de bine!

Azi am citit multe texte. Când am ajuns la acesta, m-am luminat. Femeia și condiția ei. Un text de pus în ramă. Felicitări, merită apreciat!

Mi-a rămas întipărită in memorie metafora sublimă a calului alb. Poate fi un cal alb autentic, poate fi unicornul celest, poate fi o perdonificare. Cert este că textul dv. merita mai mult, mă mir că a fost trecut cu vederea de ceilalți.

Cine naiba e Claudiu Toșa? Dragoș, e cumva clona ta? Ia uite, învață să citească. Într-un loc face o adunare. Chiar imită și scrisul. Vede ejaculări peste tot. Obsesive aceste vedenii. Dorințe ascunse. Lucruri nerezolvate la timpul lor. Chestia este că mi-am atins scopul. Scot toți membrii găștii de veleitari la suprafață. Mediocritatea creează alianțe puternice. De asta a luat-o site-ul ăsta la vale. Din cauza veleitarilor care au pus gheara pe Agonia, chiar sub văzul lui Radu Herinean care nu mai poate salva situația. De acum înainte, nu o să vă mai răspund la comentarii și o să vă las să fierbeți în sucul propriei voastre mediocrități. Adios!

Nu sutele de recenzii te fac scriitor, nu aprecierile criticilor, academicienilor, doctorilor în filologie, nu premiile literare, nu lumea de pe rețelele sociale, nu lumea care te publică în zeci și zeci de reviste. Scriitor ești numai dacă spun niște băieți de pe Agonia, ei sunt judecătorii supremi ai valorii literare. Ei, după ce au refuzat toate aprecierile și onorurile lumii literare, atât de dezgustătoare și lipsite de sens, s-au retras în oaza de valoare și înțelepciune de pe Agonia, salvând ce a mai rămas de salvat din biata noastră cultură. N-am mai râs de mult atât de mult! Acum mi-am dat seama, de fapt, cu cine seamănă unii agoniști. Agonia este exact ca cimitirul vesel, iar eu am venit în excursie și au început morții să se miște în mormânt. Le este frică să nu cumva să le șterg textele și desenele de pe cruci. Cine ar mai vorbi dacă x nu a avut tractor, dacă y nu s-a drogat, dacă z nu a fost contabil la oi etc etc. Chestia este că nu eu le șterg vopseaua și textele, ci marele și nemilosul TIMP.

Dragoș Vișan, îți mulțumesc pentru pamflet, chiar mi-a plăcut! Mă simt și mai mult băgat în seamă. Sunt ca un vampir, mă hrănesc cu orice pamflet sau remarcă la adresa mea. Ai stat tu atâta timp și te-ai gândit la mine. Ce onoare!

Vi se pare. Dovada este numărul foarte mic de utilizatori activi și neimplicarea celor care ar putea oferi o mână de ajutor. Se uită un pic, dar le dispare interesul rapid. Și cu asta, chiar că am încheiat. O seară liniștită!