Constantin Iurascu Tataia
Verificat@constantin-iurascu-tataia
„itataia”
Sunt născut la 1 martie 1929 în orașul Vaslui. Am urmat facultatea de agricultură din București în perioada 1948-1953 și am lucrat în instituții de proiectare și execuție lucrări de îmbunătățiri funciare pînă la pensionarea din 1990. Scriu epigrame și poezii de umor începînd din anul 1948 și sunt membru…
Salut Calimero, versul al doilea iese din ritm, datorită faptului că accentul cade pe fe-TEI. Nu ar suferi cu nimic dacă ai inversa\" Ce fetei îi spuneam în pat\" E atît de bună poanta încît e păcat să sufere catrenul pentru o plasare de cuvînt.
Pe textul:
„ Talentata" de Ruse Ion
(Pe cei ce mă avertizează
Că mă disponibilizează,
I-avertizez că nu-i posibil,
Căci sunt, din fire, disponibil.)
(Gârda Petru Ioan)
Produce criza cugetări în salbe
Când sunt amenințați slujbași teribili,
Disponibilizații disponibili
Să se \"dispună\" bine cu \"n\" halbe.
Pe textul:
„Imposibila disponibilizare" de Gârda Petru Ioan
(Când m-a-nțepat fără-nconjur,
I-am replicat, puțin aprins,
Cu un catren subtil și dur...
Norocul lui că nu s-a prins!)
(Ioan Toderașcu)
Mă-ntreb - că nu m-am dumirit
Cu gradul de înțepătură -
Când cel vizat n-a prea simțit
Subtilitatea fu chiar dură?
Pe textul:
„Duel epigramatic" de ioan toderascu
Foarte hazlie și impecabil versificată această cronică rimată. Se cunoaște de la mare distanță că autorul e deșcă veche în umor. Mi-a plăcut mult, Laurone, și-ți strîng mîna pentru modul cum ai dus la împlinire ideea amicului.
Pe textul:
„Am Trabant" de Laurentiu Ghita
Dragul meu Emil,mă bucur de aprecierile favorabile privind prestația mea epigramatică. Află că nu am stat pitit în vreun cotlon anonim, m-am învîrtit destul în lumea făcătorilor de catrene și asta mi-a ajutat ca să-mi îmbunătățesc tehnica și repertoarul. Eu m-am bucurat după ce m-am înregimentat în detașamentul Agonia că am întîlnit atîtea condeie tinere și vioaie printre care și cel al tău. ( Îmi permit să te tutuiesc din două motive: așa se obișnuește în lumea catreniștilor și al doilea motiv, că sunt ceva mai vîrstnic) Mă învîrt printre epigramiștii ieșeni din anul 1975, după ce a luat ființă cenaclul \"Păstorel\" patronat de ziarul \"Flacăra Iașului\" și am participat la destule competiții de profil printre care la loc de cinste în memoria mea sunt întîlnirile prilejuite de concursurile lansate de prestigiosul vostru cenaclu \"Satyricon\".Raidurile mele prin site-ul Agonia sunt de bun augur, deoarece mă revigorează și mă stimulează în comiterea de catrene. Nu sunt de mare valoare dar simt că mă mrnțin în mînă. În cazul că nu poți să-ți procuri revista Epigrama (nouă ne trimit un număr de exemplare cei de la redacție și ni le cumpărăm) voi mai procura încă un exemplar (și lui Vali Slavu i-am promis) pe care pot să ți-l trimit ca imprimat prin poștă. Spune-mi dacă ești de acord, numărul de pe trimestrul al III-lea vine la Iași în prima decadă a lunii septembrie. Cu aceasta închei lunga mae perorațiune (!) și te îmbrțișez camaraderește. Tataia
Pe textul:
„Pt. Epigrama nr. 49" de Constantin Iurascu Tataia
Părerea mea e că datorită obligativității de a se folosi epitetul \"ușoară\" în catre a dirijat concurenții spre tema facilă a \"femeii ușoare\", cale răsfolosită în creația epigramatică. De aceea cele mai multe producții s-au înscris pe această cale și după lectura lor te gândeai la sintagma din muzică, \"variațiuni pe aceeași temă\".
Pe textul:
„La mare - ușoară" de bodea emil felician
(De-o viață-ntreagă ăsta e clișeul:
Muncesc din greu, cu trosnete de oase,
Dar cum încerc și eu s-o fac pe zmeul,
Se dau la mine doamnele frumoase.)
(Ion Ruse)
Dacă-o fi rău sau o fi bine
Femeile, eu înțeleg,
Cum că s-ar da, buluc, la tine...
Dacă se dau cu ce se-aleg?!
Pe textul:
„Grupaj" de Ruse Ion
Emil a fugit din spital ca să posteze catrenul de concurs. Ce cred eu:
Ascultă vorba lui Tataia,
Destinul tău e priincios:
Te-a ajutat pântecăraia
Să dai catren mai valoros.
Pe textul:
„Shigella, Salmonella, Escherichia , etc" de bodea emil felician
(Pe muntele lui Venus, cum a fost,
Sunt sigur c-ai uitat demult și, zău,
Să-ți amintești nu are niciun rost,
Că-ți faci, de-acuma, numai sânge rău.)
(Dan Norea)
Ai remarct perfect valabil
Ce soartă au cei ce-s cărunți;
Tu crezi că aș mai fi capabil
De-ascensiuni pe munți?
Pe textul:
„În Olimp, pe muntele lui Venus" de Atropa Belladona
Cer explicații
Din spuma mării Venus s-a-ntrupat
De dă crezare basmului homeric;
Cu harul lui Florin cum s-a cuplat,
Sau poate are el ceva veneric?
Pe textul:
„În Olimp, pe muntele lui Venus" de Atropa Belladona
In vino veritas
Iar printre ciudățenii
E una, oameni buni:
Că politicienii
Beau vin dar spun minciuni.
Pe textul:
„Adevărul și minciuna" de Laurentiu Ghita
(E-un fapt, cum zici, nu prea complex,
Dar ar mai fi ceva de spus:
O iau confratii inspre sex,
Iar sexu\'-o ia in sens opus...)
(Atropa Belladonna)
Din ce afirmi eu am dedus
Dilema cea copleșitoare:
Cum să accepte sexu-opus
Pe-acei ce au doar gură mare?
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
Dragul meu Laurone,foarte inspirată și reușită pastișa ta după clasicul \"Zece negri mititei\". E mai valoros că ai ales eroi nostimi, plăcuți copiilor iar efortul tău de a realiza strofe monorime este lăudabil. Îndrăznesc să-ți sugerez mici modificări pentru a elimina cîteva rime oarecum asonante.Astfel la strofa a cincea ai putea elimina cuvîntul \"drept\" schimbînd versul \"Unu-a tras ca un proclet\". La strofa a opta \"topirea\" are o silabă în plus și strică ritmul. Propun să schimbi \"Și fiind dezghețu-n toi\". Iar la ultima strofă îți propun să înlocuiești pe \"anonim\" cu \"anodin\". Te rog să nu te superi pe mine că intervin, ești un condei de clasă, dar noi așa procedăm în cenaclul nostru la Iași și de multe ori lucrurile au ieșit mai bine. Te îmbrțișez, Tataia
Pe textul:
„Zece pinguini" de Laurentiu Ghita
Mi-e inima cât Hymalaia
C-a spus că-i fanul lui Tataia!
Și mult mă bucur optimist
Că-i catrenist și nu horthyst.
Pe textul:
„Ultrașii" de bodea emil felician
E drept, am citit-o, m-a amuzat versul \"cu valiza în urdiniș\", transpunerea în lumea albinelor a expresiei consacrate \"cu valiza la ușă\" și am uitat de intenția de a comenta. Am expus păreri la cealaltă poezioară cu numărătoarea și am fost convins că mi-am expus părerea și la aceasta. Voiam să spun că și această drăguță poezioară are aceleași calități: sprintenă, fluentă, în limbaj nepretențios, deci se potrivește perfect cu lumea celor mici. Încă un motiv să te îndemn să mergi pe această cale ce ți se potrivește ca o mănușă.
Pe textul:
„Pregătiri pentru curățenie" de Vali Slavu
(Nu e niciunul competent,
Așa încât îl voi vota
Pe-acela ce e impotent...
Să nu ne poată regula.)
(Dan Norea)
Cam mulți confrați cad zilnic în ispite;
Aș semnala un fapt, nu prea complex:
Ca să creăm catrene reușite
Virăm cu hotărâre înspre sex.
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
Lui Dan Norea și Petru Milos
Urlatul era al meu.
(Dan Norea)
Cu guvernul ăsta, frate,
Sigur ai multă dreptate,
Însă vom urla în doi,
Urlă el, urlăm și noi.
(Petru Milos)
Eu părerea voastră n-o contest,
Urletul e-o formă de protest
Însă cred și-n alte antidoturi:
Să prefacem urletele-n voturi.
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
Unui tocilar
(Ce este-al lui, e pus deoparte -
Degeaba-l strigă unii \"tontul\"! -
E-atât de aplecat pe carte,
Că-și îngustează... orizontul.)
(Ion Ruse)
Chiar de mă socotești un ramolit
Vreau să-ți încredințez un mic secret:
Un tocilar mai bine-i pregătit
Decât un absolvent de la Haret!
Pe textul:
„ Unui tocilar" de Ruse Ion
Polarizare
(Atunci când somnul dulce-l ia,
La fel și când se scoală,
Îi șade capul tot la Ea,
În poală.)
(Constantin Colonescu)
Vreau să completez eu studiul
După ce-a mărturisit:
Este clar, la el preludiul
Însemnează puricit.
Pe textul:
„Patru pe patru" de Constantin Colonescu
