Poezie
Eliptica
II
1 min lectură·
Mediu
Prima clipă din inima unei stele
Revărsată asupra luminii unui suflet
Pierdut în liniștea unei umbre
La adăpostul unei seri.
Sfioase degetele pe un pahar de cristal
Închinând a lor existență diamantelor de pe cer
Cea mai fină băutură, acea a vieții,
Oglindită în abisul tăcut al nopții.
Retrasă în leagănul crepusculului
O fărâmă de întuneric visătoare
Acum, la nașterea unei stele negre,
Tremurătoare la atingerea propriei frumuseți.
001.920
0