se prea presupune că urâtul din urât se naște,
dar eu sunt văr cu Platon.
urâtul se naște din frumos, căci din el frumosul mai frumos apare
și ce a fost frumos
urât devine.
Se prea
Erau niște copii cu un bici,
căci puși de-alungul, el îi depășea,
și încercau să maltrateze aerul,
încercau să-i dea o formă, precum Enescu la vioară...
și el urla, aruncând cu spini în
și s-au panicat
au aruncat cu creierii în pereți
s-au strivit din neputință
ideologii ce-mi urlă în cap
râurile de sânge turbate
și cu deșeuri esențiale
mi-au inundat tot
Gândurile îmi sunt lipite cu bandă izoliera,
iar ultimul chiștoc de fericire
l-am fumat demult.
Pielea-mi erupe râuri de nesimțire,
ce umplu paharul din mintea ta.
Te crezi rege
Deodată , florea s-a dus la munte, îmbiată de plantele medicinale..
Iar neghina a rămas printre culturile de oameni,
Și a sperat că într-o zi va fi însăși floare, dar a realizat
Că o groapă
Tu copil plăpând în ploaie
Ce te uiți in sus și negi,
Lacrima-ți e umbra iară
Ca și sclavul între regi.
Rătăcit printre iluzii
Desenate pe o piatră,
Vezi in inimă, pustii,
Acea licărire
Iar deschid ușa închisă
Ce ascunde false comori,
Mă-ndrept spre lumea prinsă
În peretele plin de orori.
Privesc, dar ochiul se schimbă
În verdele nostru etern,
Chiar dacă un roșu
Detest cum soarele bate sfâșiindu-mi fața,
Iar petele de sânge verde ard podeaua,
Detest cum te uiți la mine sfidătoare-n umbră,
Iar scaunu` de sub mine nu-i decât beleaua.
Chipul tau s-aruncă