Jurnal
Dacă vei citi asta vei muri în 7 zile !
...jurnal de Bucuresti
3 min lectură·
Mediu
Vorba greierului: „cri, cri, cri, toamnă, cri/ Nu credeam c-o să mai vii” :)) Uite că a venit și m-a luat prin surprindere; sunt răcit, sunt varză, sunt rupt. Nu trebuie să vă explic că știți și voi cum e. N-am chef de nimic, nici măcar să scriu aici, dar vreau să vă transimt și vouă un pic din boala mea, poate se ia și prin internetul ăsta. Păi e corect, voi stați bine-mersi pe scaunul ăla și vă benoclați la ce aberez eu pe aici, beți un suc rece, probabil o porcărie de-aia de Coca-Cola sau Pepsi (știu că nu sunteți de acord cu expresia... dar nu-mi pasă) și vi se rupe că mie mi-e rău și de-abia mai respir ? Vi se rupe exact cum mi se rupe mie că ăștia încep școala mâine. Nu știu, cred că e ceva, o lege a naturii: toți care termină liceul au așa o atitudine „de sus” față de cei care mai au încă de suportat profesori și colegi de liceu. „Puneți mâna și învățați că eu când eram ca voi... ăhăăă...!”. Făceai pe dracu când erai ca ei, frecai menta toată ziua cu pretextul că învățai sau că te chinuiai cu probleme la matematică; chinuiai poate doar fetele pe vreo bancă ascunsă din parcul ăla de lângă liceu. Du-te dracu!
Ieri am fost la cumpărături de-alea serioase aici în București. Vă vine să credeți sau nu, ieri am văzut fix 1000 de exemplare de Monica Columbeanu (bă ce nume are și asta, până și numele ei conține o cacofonie): „hai măă iubiiii, ia-mi și mie aia...!” sau „- cum îmi stăăă? - ...hm, nașpa! - oaaa, nu mă mai iubești!”. Fel de fel de pițipoance si coțohârle... de ambele sexe chiar. Și în plus, ca un supliment gratuit la un ziar de prost gust, erau copiii pițipoancelor și coțohârlelor ătora, copiii d-ăia pe care i-ai bate toată ziua și tot nu te-ai sătura, d-ăia care, când vor ceva, se transformă într-un fel de specie de extraterestru și încep să scâncească (ce-mi place cuvântul ăsta). Ok, scâncește măi copile, dar nu ca și când ți-ar fi tăiat cineva șerpișorul și ți l-ar fi tocat în fața ta, plângi și tu mai frumos, ce dracu! Nu știu, poate mi se pare mie, dar urât mai plâng copiii din ziua de azi..! Voiam să am cel puțin 100 de copii, dar cred că o să mă mulțumesc și fără. O să se ocupe nevasta să-mi facă viața amară, n-am nevoie de ajutoare pentru asta.
Hm, acum cum vă simțiti după ce am precipitat un pic spre voi? Ceva simptome? Lasă că e timp. În 7 zile o să fiți ca mine, o să vă măsurați mucozitățile cu rigla aia pe care o foloseam în clasa I la școală. Hm, da, rigla aia... îmi amintesc că eram prin clasa III și-mi plăcea de o fată, o colegă. Și-am rupt pe furiș toate riglele colegilor până am rămas doar eu și ea cu rigle. Vă dați seama ce mândru eram atunci... „ ce ciudat, doar eu și cu tine mai avem rigle...”. Ehe, aveam și în clasa a III-a ceea ce am și acum: o minte bolnavă.
Aș mai scrie ceva pe aici, dar faptul că-mi suflu nasul de 3 ori pe minut mă cam reține așa un pic. Hai, ne-auzim peste 7 zile, când veți toți gripați, iar eu voi zâmbi diabolic pe sub ochelari... Hi, hi!
002041
0
