Părere
O frunză, căzută din vârful unui copac, pe betonul rece și ud al trotuarului plin de frunze... Mașina cu muzica dată la maximum trece lasciv prin acest univers mortuar... Zilele devin tot
Toamnă
Toamnă. Frigul e tot mai dens,între copaci s-au așternut un fel de legămînt :stam,stăm,stămmmm,apoi nu se întîmpla nimic
Poezie de vară
Ploaie. Scena e udă. Cîteva plante de porumb, Cerul e gri. Cafeaua. Bricheta. Arborii-nuc. Plouă, nu, stă. Peste drum, farmacia , cu multe elemente, Eu, privesc, Decorul e perfect pentru o dimineață
Seară
Seară, Un om, Un bacs de pește congelat Marea nordului, rece, Eu , cu un cidru în mînă Sudoarea rece avictemelor mării, Tu, cu un trandafir , Eu într-o mașină bună, Porumb pe jos
O seară
O seară O zi Miercuri e o seară de iulie, Ce seară? Dar e zi, Mașini circulă, Și stàm, O bere? O bere. O scrumieră? O scrumieră O scrumbie? O scrumbie. Un rîu ,un pod,dar lasă, Ochii
Soare
Nopți. Zile. S-au terminat, cîinele aleargă, Ioniță bea bere, beau și eu, Î-mi pune, Mișcă o furnică, Ea curăță mesele, E grasă, Coneacul l-am băut, Tu care privești, O, vai!
Plouă
Plouă. Noapte. Ninge. Cad frunze. E zi. Soare. Mișcă vietăți prin beton, prin alee Tu miști, Eu mișc. Ceasul doarme. M-am curbat, plec spre beton. Infinit în noapte-zi. Eu
Ploaie
Ploaie. Scena e udă. Cîteva plante de porumb, Cerul e gri. Cafeaua. Bricheta. Arborii-nuc. Plouă, nu, stă. Peste drum, farmacia , cu multe elemente, Eu, privesc, Decorul e perfect
Timp , pe vremea insectei.
Cînd? Se întreabă, Unde? Se întreabă, Furnica, greierele , gîndacul, viermele, Larva de libelulă, calul alb-gri, Unde, cînd? Eu știu , florile sînt crescute pe ramură, ramură se
Iarnă
Ninge și cerul e un patinoar printre ramuri, , Un pițigoi zboară, în zbor lent peste dealuri, Din nou, cerul e din albastru ,de sticlă, cristal, Totul e alb, totul e alb. Am plecat la
Ploaie
Copaci, meri. Un pițigoi. Un vierme. Doi pițigoi. Drumul șerpuind prin dealul acesta. O tufă. Un cal în depărtare. Lanțul cu care a fost legat ceva, un animal. Ranga. Mirosul
Vară
Copaci, meri. Un pițigoi. Un vierme. Doi pițigoi. Drumul șerpuind prin dealul acesta. O tufă. Un cal în depărtare. Lanțul cu care a fost legat ceva, un animal. Ranga. Mirosul
Tu
Tu, eu, tu. Vrabie. Aripile tale, De vrabie? De vrabie, Tu zbori prin aer, cu aripile. Tu zbori, de pe masă pe spătarul scaunului, și cauți semințe , pe jos, pe sus, sus…….. O ramură, pe
Dimineață
Ploaie. Scena e udă. Cîteva plante de porumb, Cerul e gri. Cafeaua. Bricheta. Arborii-nuc. Plouă, nu, stă. Peste drum, farmacia , cu multe elemente. Eu, privesc, Decorul e perfect
Ploaie
Cerul e facut, Gresia din piată sfărîmată. O gîză tocită pe "asfalt". Tu. Eu. O groază de idei. Tu, eu, mișcați de această devenire ,din crăci și bucăți de piatră. Nori , rouă
Dimineața la cafea
Dimineață. O dimineață. Scrumul, de țigară. Mașina clare chiar acum a trecut. Votca rece, caldă. Razele ce trec aproape paralel, Cu solul aproape aburind , aburind. Ce lucruri mai aveți
Noapte
Am plecat, Mi-am luat vacanță, Plec gata, plec. Drumul e liber, ce? Plec. E liber, plec. Norii sînt de groază, Pe frunze o bură de ploaie. E liniște, doar vietățile se aud mișunînd.
Cap cu ploi
Creierul meu a urcat, Sa vină cineva, Cineva care se urcă pe bloc. Eu m-am plecat într-o parte, Soarele s-a plecat Căci mîine e ziua , chiar azi , chiar acum. Eu urc spre stele, voi? Eu
Poveste
Prin ploaie, Plecam la Pol. Unde ești tu timp pierdut, Te-am pierdut? Mișca ceva în America, O bere, ha, ha, ha. Staționez. Ochiul e limpede, Tu trecatorule, Unde mergi? La
Soare
Mijlocul unui pom,sau de coronă de copac, Un cuib de turturea,s-au de porumbel sălbatic. Mi-am luat ochii din miezul frunzelor... Ochii mei relativ verzi. Fierbe oala cu sarmale,o oală cu capacul
Poezie
Pe o zi, Mișcare, Frunzele au căzut,mișcă, M-am luat după o clipă,secundă Pînă la sfîrșit. Orele,orele... Sînt un stîlp de înaltă tensiune, ,un mugur de jugastru ,de pom. Stelele au cazut în
Haiku
Nopți,soarele a pus, E o mișcare vicleană Între Lună și el...
Dimineață,o dimineață?
O oră, De cules struguri, Sub o tufă de buruiană sălbatică, Mă înțelegi? Dau timpul înapoi, Sîntem doi, Doi ochi, Eu și tu, Ochiul meu și ochiul meu, Vă privesc, Cu ce? Cu un fel de
Noapte
Noapte Noapte de vis, , Am sculptat o limbă de șopîrlă, Se poate așa? Tu ești o metaforă, Voi Noi Adică numai eu. Adevărul e că sîntem niște împușcați la barul ăsta, Tu poeta
