Poezie
Noapte
Nopți
2 min lectură·
Mediu
Am plecat,
Mi-am luat vacanță,
Plec gata, plec.
Drumul e liber, ce?
Plec.
E liber, plec.
Norii sînt de groază,
Pe frunze o bură de ploaie.
E liniște, doar vietățile se aud mișunînd.
Sînt singur , doar ploaia...
Paharul e plin pe jumătate,
Cu ceva tare,
Stau în noapte , singur.
Cîți o să mai treacă, cîți?
Mașina toarce lent
Aburii o fac să pară de aer.
La radio o muzică lentă,
Lent e totul! Mă gîndesc la niște zile,
La niște ore, minute, secunde, miimi de secundă,
La mîna mea, cum se ridica și cobora în noapte
La o creangă ce stătea în vîrful ei pe stradă,
Ca să fiu înțeles, stătea ca un om.
Eu singur.
Eu singur etc...
O să-mi repet de atîta ori, eu singur,
Luna parcă se bagă în ochi,
În ochi liniște, da sînt liniștit.
E o zi fără nume , e noaptea liniștii.
Un cărăbuș.
Sînt singur,
Venele mele…
Da ,o să dorm aici...
Sînt singur și o să dorm aici, în natură.
La cap cu o cracă, la mijloc cu pietrele rîului,
La picioare cu radiatorul…
O ea mă urmărește,
O simt, chiar acum. ha, ha, ha,
Luna.
Un ochi, plictiseală...
O vară, parcă e prima mea vară.
O, o, o, o, o,
Doamne!
Ce pămînt……
Doamne?
Doamne?
Am venit cu lepădatu!
ha, ha, ha, ha!
C
002025
0