Cioban Stela

străină sunt de mine precum conserva din vitrină care-și arată conținutul pe o etichetă conținutul sufletului eu sunt 90/ apă valuri de visuri visuri plutind pe valuri îmi scufund

asemeni amiezii rupând din viață ore eu rup păsării zborul și-l cobor în mine să zbori peste toate să te izbești de cer până se deschide ca o ușă forțată să intri prin efracție în

am născut din privire o pasăre albă subțire zbura către moarte cu planare pe-o parte s-a înfipt în pieptul meu cu ciocul am urlat nenorocul pasărea se înnegrise de noapte și alte

să descălecăm de pe caii cuvintelor să-mi alunece privirea prin văile ochilor tăi adânci sălciile să-și salte ramurile peste noi ca într-un dans să ne aruncăm în apa adâncă a iubirii să

copacul învelit în alb albul căzut în gri peisajul demolat copacul smuls și aruncat în vâltoarea anotimpului eu cutreier viața pe o bicicletă fără roți alerg fără picioare plâng fără

călăresc gândul în galop prin mine inima se ascunde în interiorul șoaptei cuvintele bolnave mor căzute de pe buze ca de la balcon îmi bandajez privirea cu soare îmi pansez sufletul

îmi sângerează clipa rănită îmi sângerează viața în alb se scurge printre aripile îngerului s-a prăbușit în sine un suflet demolat din ruine se arată îngerul puțin pătat cu noroiul

mă agăț de gâtul vieții viața se înfășoară ca o sfoară de gâtul meu îmi gâtui timpul și-l arunc din mine de pe mine iau suferința de un picior pun un picior pe suferință sufăr de prea

nani nani dormi ușor vis cu aripile rupte-n zbor jupuitorul de nori dealurile verzi decorjite rupte rănite sângerează grăbite eu mă grăbesc să evadez din prezent dar mă grăbesc lent mă

el era o frunză biciuită de vânt eu eram o ramură ruptă de dor frunza s-a lipit de ramură îndrăgostită i-am simțit verdele prelingându-se pe mine curgea ca un sânge târâind iubirea

hai să-mi culeg de pe câmpul vieții recolta de visuri soarele cu dinți mă mușcă de inimă se anunță vreme bună cu ceva primăvară târâindu-se printre nori mă târâi și eu prin

tu-mi întinzi glasul plin de cuvinte ca un pahar eu beau din eu sorb din iubire curge prin mine inundație în inimă gândul sinistrat se mută în locuința de soare de sare pereți care se

te-am iertat cum ierți un câine care ți-a sfâșiat visul înot în valurile de sânge sunt o corabie cu toate pânzele sufletului umflate de plâns țărmul vieții se arată altcineva se îndoapă din