Poezie

În zadar

1 min lectură·19 mai 2025

Mediu

Am strigat cât ne-a fost dat, cu glas de foc și jale,

Dar v-ați întors privirea, pierduți în vorbe goale.

Am încercat, cu dor și foc, s-aprindem iar făclii,

Dar v-ați vândut lumina pe-un pumn de jucării.

Ați pus în mâini străine ce-i sfânt și mai curat,

Și-ați îngropat speranța cu mâinile murdare,

Zâmbind nepăsători sub masca de onoare,

Și-ați primit minciuni, cu sufletul plecat.

Pe treizeci de arginți ați dat tot ce era al nostru,

Și-ați înălțat ruine pe-un vis aprins, măiastru.

Ați scris cu sânge rece pe file de destin

Și-ați stins în pieptul țării și ultimul suspin.

Vă-mbată somnul rece, în noaptea fără stea,

Iar țara geme-n umbră și nimeni n-o mai vrea.

Rămâneți neclintiți, în lanțul ce-l iubiți –

Nimic nu vă trezește, voi, fiii nechibzuiți.

00614

chirescu manuela catalina. “În zadar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/chirescu-manuela-catalina/poezie/14190060/in-zadar

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.