chelaru adrian

Pe vremea aceea, aproape în fiecare zi miroase a cireși înfloriți. Nu mai țin minte de ce anume. Poate așa era pe atunci, aerul avea o aromă naturală deosebită sau, cine știe, memoria pur și

Credința mea intimă, este că forța literaturii rezidă în depășirea cotidianului, în depășirea vremii. Să scrii nu pentru ceea ce lumea este, ci pentru ceea ce ți-ai dori tu să fie lumea. Dacă tu nu

În căutarea după-amiezii M-am dus în gară și am început să aștept. Așezat pe bancă, cu capul în jos, urmăream crăpăturile din asfaltul peronului. Ocazional, ridicam capul și priveam trecătorii

În umbra morții Există legi, și reguli nescrise pe care le respectăm cu toții fără să vrem. Există porunci divine și există porunci diabolice. Există legile oamenilor și legile

În umbra focului -Mai avem mult? -Nu știu. Se poate. Þi-am zis că nu știu exact drumul. -Și atunci de ce te-ai mai apucat să ne târăști pe traseul ăsta ? -Ia mai taci ! Nu te-am târât. Ai fost

Niciodată nu am știut dacă este bine să lași lumii o mărturie asupra trecerii tale prin ea. Nu am știut dacă este necesar sau binevenit. Dacă va fi cineva la capăt care să aprecieze și să

București-Ploiești Personaje: o bătrână, o altă bătrână, o tânără. Un tren plin. Locurile ocupate. Un loc pe care nu stă nimeni, dar pe care se află o geantă. Scena 1 Prima bătrână

Capitolul 1 Cand lumea se sparge in mii de bucati Raman in urma zeci de singuratati Si din ale noastre vise nedeschise Se nasc ale oceanului mari intinse Pline de peste pline de