Poezie

Țara mea

1 min lectură·1 decembrie 2013

Mediu

Țară dragă, ți-aș cânta

Cântece o mie, chiar

Și nu doar de ziua ta

Ci în fiice zi din an,

Dar nu știu zău cum să îți spun

Că de atâta frig îndurat

Și de foame, chiar acum

Vocea, iată, m-a lăsat...

„Patrie, scumpă țară”

Te numesc de ani poeții

Dar cei simplii știu doar una:

Sărăcie! strigă cu toții.

Nu mai pot să-ți cânte imnul

Nici copii tremurând

De frig, ei fac cu schimbul

Pe la lumânări, mâini încălzind.

„Deșteaptă-te Române” zice cântul

Dar cu greu cei mari se mai deșteaptă,

Doar săracul și flămândul

Pe la primării aleargă.

Cer și ei ceva de muncă

Un cămin să li se dea

Că le mor copiii-n stradă,

Dar nu-i vede nimenea.

Totuși, Românie dragă,

Vină să ști, tu nu ai

Că ești mereu condusă

De o bandă de mișei.

La Mulți Ani! îți spun și eu

Și cei ce sunt în lipsuri.

Țara mea vei fi mereu,

Țară de spulberate visuri.

1 Decembrie 2013, Gura Humorului

001.208

Cezar C. Viziniuck. “Țara mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/14039412/tara-mea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.