Poezie
visând sub salcâm
1 min lectură·
Mediu
am încercat odată am încercat de mult
pe cerul fără de stele a nopții sângeri
să-ți văd chipul nostalgic acela de demult
când sub salcâmi în floare eram doar doi copii
pluteam pe luciul razelor de soare
și în parfum de primăvară eram fericiți
eu eram salcâmul tu o mică floare
și încă credeam atuncea că-n veci vom fi uniți
dar vai salcâmul fără voie odat\' se scutură
și floarea cea gingașă în vânt se risipi
iar el rămase singur plângând cu ploi de toamnă
mistuit de dorul celor doi copii
acum când iar salcâmul este alb de floare
mă așez sub dânsul în nopțile târzii
și privesc la steaua cea mai sclipitoare
și te-aștept steluță sub salcâm să vi
să ne jurăm iubire sub crengile în floare
și părul tău de aur în razele arginti
a lunei în vânt să se răsfire
să fim din nou doar noi cei doi copii
024.536
0
Frunos!