Poezie

poemă de amor

1 min lectură·18 martie 2010

Mediu

dintr-o stea țâșnește sânge de argint

și se revarsă pe calea mea întunecată luminând-o

astfel pășesc spre casa ta din marginea satului

cu un buzunar plin de fiare

pe care vreau să ți le pun pe gâtul tău de mielușea

cuprins de neliniștea zărilor ce se apropie tiptil grăbesc pasul

așteaptă-mă la fel de frumoasă și cu pumnalul iubirii înfipt în pieptul tău

să fii pregătită când vin iar ușa să fie deschisă larg

pentru că legătura mea cu timpul este mereu o alergare

vreau doar să te sărut încă o dată cu caninii mei pe gât

să-mi întipăresc iubirea în parfumul sângelui tău

ca apoi să te las lângă amantul tău de după ușă

ce așteaptă plecarea mea cu un rânjet rece

și o crestătură în cap de toporul ce-l voi duce fluierând sub braț

da iubito

ne vom iubi și-n mormânt căci sicriul meu e pregătit

sub salcea unde acum mă bălăngăn precum

limba clopotului ce sună pentru noi

001.699

Cezar C. Viziniuck. “poemă de amor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/13933541/poema-de-amor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.