Acasă într-o țară străină

Sunt eu. Tot eu. Nu sunt altfel dar m-am regăsit pe mine. Pe mine... Fără cuvinte. Fără vecini. Fără iubire. Mort deși viu. Trăind deși fara voință. Topesc cuvintele rezemate de piept. Le beau. Le simt gustul tot mai amar. Spun tuturor că merg acasă. Unde Acasă? De câteva zile Nu mai am starea de vinovăție Pe care o aveam mereu În timpul sevrajului lipsei de acasă Acasă În mijlocul unor oameni Ce nu vorbesc ca mama Acasă într-o țară În care nu am învățat să merg Să gângur Să râd sau să plâng Într-o țară în care Am învățat să uit Să pierd Iubiri Oameni Prieteni Familie Sunt acasă într-o țară străină În care nici vecinii nu mă cunosc Și câinii mă latră Dar sunt acasă E singurul loc căruia îi mai spun Acasă