cătălina vieru

Ca e fata, nu-i nimic!
Insa eu as vrea sa-ti zic
Ca mi s-a zbatut o vena
Cand am aflat ca e... sirena!

Cu drag si profunda consideratie pentru anchetator si anchetat,

Dac-a noastra Beladona
Era ceva mai atenta
Noi nu mai aflam de clona
Si nici de soacra vigilenta!

cu drag,

Radu,interesanta si aceasta parte a dialogului tau (parca mai mult, cea din urma). Nu-mi prea pica bine aici referirile la aceasta amicitie dintre Dumnezeu si \'Aghiuta\', cum il numesti tu. Dumnezeu e frate cu timpul, Diavolul isi va avea finalul. Si se pare ca in acest text si relatia dintre voi se apropie mai mult decat in prima parte, el se bucura ca are cu cine vorbi, bea un pahar de vin,etc. Repet sugestia din prima parte:atentie cand bati enter. Eventual,scrie cursiv totul,si bate enter doar la dialog. Se aliniaza aiurea. Ai un typos pe ultimul rand:sa-l tii. Cu doi \'i\'.
Cam atat. S-a terminat printre puncte puncte. Urmeaza o continuare? Mie asa mi-ar placea. A, da... Referirile la \'ea\'. Ori le detaliezi (ai trecut cam repede peste cineva, ceva pe care il iubesti), ori le scoti. Si ceva mai mult de Chopin mergea introdus. Felul in care te face sa te simti muzica lui.
Cea mai aiurea replica din text mi s-a parut asta:
\"Mi-a zis El să îi învăț, să-i inițiez, dar copii mai proști n-am mai văzut.\" Evident, aceasta este o obiectie personala, principiala, si nu literara.
Astept noi texte.

Ajung ceva mai tarziu pe pagina ta cu un comentariu, insa ajung. Iti spun sincer ca acest gen de poezie te avantajeaza: versurile care curg din ceea ce vrei a spune, fara sa le incorsetezi in rime. Eu zic sa mergi si mai departe si sa incerci sa elimini cat mai multe din semnele de punctuatie (; , .-pastreaza insa punctele de suspensie de la sfarsitul versurilor), precum si scrierea versurilor cu litera mare la inceput. Initial ti se va parea ciudat, dar ai sa vezi ca astfel poeziile tale vor capata un grad mai mare de cursivitate si totul va suna ca... un cantec.
Acum, o incercare de interpretare a poeziei de mai sus: cred ca versurile se refera la personalitate, la oboseala de a fi mereu altfel, in fata fiecaruia. Desi gasesc imagini apartinand romantismului: frunzele cazute, trecerea timpului, raze, lacrimi, etc. Cea mai reusita parte a poeziei mi se pare cea care incepe cu versul \"Aș vrea să mă opresc să plâng\" pana la sfarsit, ceea ce este inainte de versurile astea fiind o insiruire putin diluata de metafore romantioase. In schimb, de aici incolo, apare o concentrare de imagini puternice: clepsidra rasturnata, revolta, fragmentarea imaginii eului poetic (versul cu picioarele e cam neinspirat-parere personala, puteai scrie ceva de genul \'trupul\' sau \'invelisul material\', fiindca suferinta pe care o indura geniul neinteles nu se concentreaza in picioare, ci se raspandeste si contorsioneaza intreg trupul).
Asteptarea unei izbaviri prin moarte, sau prin uitare apare ca o concluzie in ultimele doua versuri. Sugestie: cand scrii poezii care trateaza suferinte fizice, psihice, teme de genul inadaptarii, fragmentarii propriei imagini(si alte teme \'serioase\', ca sa zic asa) nu mai pune apostrof. Cu atat mai mult cu cat poezia de fata nu are rima si ritm, si nu trebuie, deci, sa pastrezi masura ultimului vers, Timpul, ca un continuu infinit, ca masura a tuturor lucrurilor, merita sa fie scris in intregime. Apostroful merge utilizat in epigrame, in poezii clasice, cu ritm ce trebuie neaparat mentinut.
Parerea mea este ca poezia incepe cu adevarat de la versurile pe care ti le-am indicat; cred ca ar trebui sa inlaturi primele versuri, care contin imagini destul de des utilizate si metafore intalnite pana la ultra saturatie in poezia romantica. Si, poate iei in considerare sugestiile referitoare la stilul poetic pe care il abordezi.
Toate cele bune,

Fie nu prea stii nici tu ce crezi, fie nu iti exprimi gandurile astfel incat sa le intelegem si noi. Omul a fost un misionar pentru cine, trimis pe aceasta planeta? Apoi, nu ai cum sa te reincarnezi in stea, din cate stiu eu nici macar sustinatorii teoriei reincarnarii nu sustin ca s-ar putea re-in-carna in ceva fara viata... Stea fiind, nu ai avea deci, nici ganduri, nici vointa proprie, nici. Probabil te-ai referit la o divinizare metaforica sau nu, a propriului eu. Si ce anume te face sa crezi ca e prea tarziu, sau ca din \'simpla\' ipostaza de om, nu te poti ruga pentru salvarea omenirii, sau ca nu ii poti face pe altii sa se roage. Si inca ceva-mi-am amintit acum. Daca ai fi facut parte din divinitate, ca zeitate specifica, si nu ca creatie(in rolul stelei, adica), nu ai fi dezvaluit oamenilor misterul existentei demiurgice. Misterul tinde sa se autoconserveze. De aceea, cu cat patrundem mai mult din el, cu atat ne dam seama cat de adanc este inca. Iti recomand sa citesti Filozofia Cunoasterii-lucian blaga. Cred ca iti va placea, odata ce treci de limbajul sau mai rigid.
Cu drag,

primul lucru care m-a lovit inca de la titlu este acel \'imaginativa\', care se scrie corect \'imaginati-va\'. Te rog sa corectezi. Apoi, referitor la randurile tale, as alege, dupa indelung zbucium egoist si monologuri interminabile, viata omenirii. Nu cred ca este in dreptul meu sa trimit la moarte miliarde de oameni, dupa cum, fireste, nu este dreptul meu sa ma trimit la moarte. Nu ai cum sa astepti zadarnic o eva/un adam, din moment ce stii ca trimiti toti reprezentantii la moarte. Eu cred intr-un sfarsit apocaliptic si o lume noua, divina, mult mai buna. Cu drag,

\"și-ar lua zborul dincolo de Coloana Fără Sfârșit, ca-ntr-o desprindere a timpilor de timp, croindu-și drumuri prin tăcere spre Dumnezeu - Unică, neîntoarsă clepsidră.\"
Neintoarsa clepsidra Timpul, efemeritatea vietii omenesti. Nu ne ramane de facut decat sa intindem mana si sa lasam efemeritatea sa ni se scurga printre degete. Chiar daca ar ramane in urma noastra cateva fire de nisip prin actul de creatie, noi, ca spirit nu putem decat sa ne luam zborul, dincolo de coloana in-finitului, spre Dumnezeu-Unica si ireversibila clepsidra.
Frumos lasi urme pe nisip.Iti daruiesc plaja pe/cu/in/din care sa scrii.
Cu drag,drag,

Putini care fu*(g) si scap\'!-graba...

Prin organ central, desigur,
Te referi mata, la... cap.
Fiindca de-alta moliciune,te asigur,
Putini scap\'!

Raluca, pentru ce, ma rog, esti atat de revoltata? Fiecare are dreptul sa isi strice singur viata. Si cred ca nu patachina ar trebui invinovatita, ci dependentul de ea, specia-gazda, care primeste specia parazitara pe spinarea (si portofelul lui) si isi destrama frumusete de casnicie, in care oricum, nu era fericit. Asa ca, fara astfel de \'naivi\', patachinele ar disparea fara drept de apel.
Cu drag, o patachina.

ca la fiecare dintre textele tale, sache! Ce sa mai... Nu stiu de unde le scoti, insa, daca iti curg asa de bine, trebuie ca ai tu ceva experiente personale... cu cravata, evident!
Cu drag,

atunci, ia treci si pe pagina mea! Te pomenesti ca apar si eu. Acum serios, probabil ca nu sunt texte cu mai multe comentarii si au fost nevoiti sa le bage pe cele comentate decat de o singura persoana. S-a...\'nimerit\' sa fii tu.

Probabil nu inteleg eu legatura dintre titlu si text. Insa, avand in vedere ca suna ca o dedicatie, speram ca destinatarul a inteles ceea ce trebuia. Felicitari din inima pentru \'Declaratia de dragoste\'. Mi-a placut mult. Te mai citesc,

E, acum, el zice multe
Cum c-o fi si c-o pati,
Dac-ar sta sa il asculte
Tot site-ul ni s-ar cruci!

Am uitat sa te felicit pentru nivel, Sorin!;)

Cu halat sau pijamale,
Putin acid n-are sa strice
Numai s-aiba grija sa nu-i pice
Pe limba... Domniei Sale!

Cum spunea un tip perfid
Pe limba damelor de vaza
Nu poti pune baza,
Dar poti turna acid...

Interesanta, linie melodica, usor de inganat la capatai. Fa ceva cu titlul, mai precis cu acea cacofonie, care era cat pe ce sa ma faca sa evit poezia!
Drag,

Luchi, chiar ma intrebam ce s-a intamplat cu tine, de nu ai mai postat nimic... Ma bucur ca ai venit sa ma lamuresti! Eu as prefera (parere subiectiva, evident) sa publici ceva mai des, si sa faci o cerere publica prin care ceri sa ti se micsoreze... nivelul. Daca e musai, dati-i omului inspiratia inapoi!
cu drag, sperand sa te revad cu texte cat mai curand,

Asta da surpriza! Nici macar nu stiam ca imi citesti textele... Iar ca mi-ai \'furat\'-eu nu vad unde anume, insa ma simt flatata. Intelegerea a capatat noi proportii, pentru ca exprimarea ta este mai clara in poemul de fata, mai bine structurate gandurile. Te astept cu noi texte,

Chiar as veni! Cati kilometri sunt intre Giurgiu-Romania, Chisinau-Moldova? Hmmm... Daca as putea, as motoli harta si as face-o mica, mica, pentru a putea sa trecem usor dintr-un oras in altul, din tara in tara... Cum (inca) nu pot face asta, ma multumesc sa te felicit, sa te imbratisez si sa urez tuturor celor prezenti la fericitul eveniment, o petrecere frumoasa!
Cu drag,
PS: nu poti sa imi trimiti un volum, totusi, prin posta?