Poezie
lumea cu două apusuri de soare
1 min lectură·
Mediu
aș vrea să uit de toate femeile tale
de la o vreme apusurile se prind mereu în plasa de țânțari
îmi spun că s-au îndrăgostit de geamul meu
că le e dor să zgârie pe sticlă inimi
din când în când le așez pe pervaz
câte o șurubelniță o furculiță un ciob de oglindă
din când în când îmi îmbrac pereții în mătase
pun ventilatoare în două colțuri
și mă lungesc pe un braț de fotoliu
e vremea spectacolelor solare de august
e vremea iubirilor platonice
dintre mine și mine
tu nu vezi că mi-e foame de aceeași singurătate
ce-mi roade din unghii din oase din gânduri
tu nu vezi că mi-e vară
și la fereastra mea fac dragoste sori?
001.641
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- catalina marincas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
catalina marincas. “lumea cu două apusuri de soare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalina-marincas/poezie/13998048/lumea-cu-doua-apusuri-de-soareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.