demitizare și acadele roz

Foarte directe versurile, fara ocolisuri. Primul vers realizeaza introducerea in atmosfera textului dar mi se pare putin banal, chiar daca semnificativ, detinand un rol important ca un fel de \"send me a little bird\" fara un inceput care sa ti permita tragerea in piept a unei guri de aer: iti pierzi \"constiinta la fiecare inceput de cosmar\"? Probabil ca este prea uman, ca atare direct, fara semnificatie decat pentru primul plan.

Versurile ce urmeaza puncteaza prin prezenta lor anumite graduri ale planurilor. Iti sugerez sa creezi o legatura intre ele. Ca exemplu, primul si al doilea vers din strofa a doua se pot uni caci altfel aduce a stangacie, la fel si cu finalul strofei: pune un \"iar\" la sfarsitul strofei pentru a crea o legatura: \"furnici rosii adunau perle de saliva/ IAR dincolo de garduri...\"

In rest, nu ai pierdut vremea prin versuri. Concisa poezie. Vom mai scrie si maine. Au bientot.

incepand de astazi textele tale vor intra direct pe pagina principala.
daca ai folosi diacritice ar fi perfect.
succes:)

prima strofa din aceasta poezie contine in intregime amanunte despre cum era, despre trecutul autoarei in ceea ce-o priveste \"prezența masculina\", pe care-o iubea fara indoiala pana la sacrificiu.(nu degeaba titlul care sugereaza un fel de mit pentru cineva...)
a doua strofa si ultima contine versurile care ne spun cum e cu prezentul: \"acum\"( scoate al doilea \"acum\" ca scade foarte mult din valoarea textului, fiindca textul este frumos, nu sunt dubii in ceea ce priveste asta. Nu degeaba ai primit 100 chiar in momentul acestui poem.
Asa... in a doua strofa continui sa fii ironica, dar eu vad ascunsa sub aceasta ironie fina, sentimente frumoase, vad nevindecare de fapt. Cum spui cuiva care te-a impins \"nu ma mai doare buba, sic sic sic!\", dar ce in sufletul tau numai Dumnezeu stie. Titlul, \"demitizare\", nu ma poate induce in eroare, cel putin eu asa inteleg, asa simt aceasta poezie...
Cred ca poti mult mai mult, imi place scrierea ta.
cu prietenie,
Costin T.

\"un melc ametit de vara isi pierdea amintirile printre picioarele ei\"
(Vers din poemul \"demitizare cu acadele roz\" de Catalina Marincas)

\"n-am fost de loc ametit\"
si-aminteste viu un melc
\"ba fiind foarte otelit
m-alinta cu codobelc\"

Sunt imagini frumoase, versul curge liber. Insa, in prima parte parca lipseste ceva, nu ai facut decat sa pui alaturi aceste imagini, ca si cum ai avea in fata un tablou si ai enumera secventele pe care ochiul tau le vede. Ar trebui \"strecurat\" ceva intre ele.
Se dorea \"pudoarea\", nu? - e o mica greseala acolo.
Cred ca nu era necesara repetitia lui \"acum\" din ultima parte.