stii ce? nevermind

2 min lectură·25 iulie 2005

Mediu

2:31 am \'dreamers\' e ciudat nu m-a socat m-am obisnuit cu filmele tale imi doresc ca intr-o zi ca pot scapa de toate inhibitiile oamenilor... mi-e foame cred nu am de gand sa deschid dulapul, scartaie, si toata lumea doarme .. am descarcat niste melodii de la damien rice (stii \'the blowers\' daughter) sunt linistitoare asa cum imi plac mie... e frumos sa stau aici ghemuita pe scaun, in pijamaua mea mov, sa-mi fie foame, sa tin tastatura pe genunchi si sa scriu mailuri.. ciudat, acum nu am chef de hartie sau pix nu am chef de nimic material imi plac paginile astea electronice butoanele tasta \'enter\' pe care nu pot sa apas cu degetul mic sunt aceleasi poze care ma fascineaza same freedom same moon same wings m-am pierdut azi prin trecut am apucat timpul de-o maneca si i-am rupt toate hainele era doar era.. iar eu ma uitam la el ne-am asezat amandoi pe marginea balconului jos ploua invatam sa deschid palmele un deget doua degete cinci degete aceeasi bucata de luna imi apasa pieptul aceleasi rauri imi alunecau pe gat era intr-o sambata noaptea mereu intr-o sambata noaptea eu si timpul deasupra ploii.. ce frumos e cand nu-mi mai stiu numele ce frumos e cand incep sa-mi inventez trupuri din comete e aici e aici in copacul verde ating talpi de creta omul fara chip picaturi de apa in aceeasi palma acelasi timp ce se sinucide etajul II.. si totusi e 1 2 26 43 66 njhg uu98765 kbb z//....,jiuiksdnsjcys6g4bn564bhvaffAdVCFR,m .,.............

#thoughts

013056

Despre aceasta lucrare

Autor: catalina marincas
Tip: Jurnal
Cuvinte: 254
Citire: 2 min
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

catalina marincas. “stii ce? nevermind.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalina-marincas/jurnal/133583/stii-ce-nevermind

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Raul Huluban2 oct. 2005

Intotdeauna am vazut scrierile tale ca fiind redarea sentimentelor exacte, in starea lor pura, fara a le pierde pe parcursul scrierii; uneori ideea lor se intinde de la debutul textului pana la finele sau, alteori stari diferite se intind pe parcursul fotografierii gandurilor existente (de la startul luat intr-un mod obositor -fara miza pentru cei \"exigenti\" ca o culoare insesizabila aflata in jurul tau ce te apasa \"m-am obisnuit\" / \"imi doresc\" pana la -nebunia urcanda pe culmi- \"acelasi timp ce se sinucide\" / \"incep sa-mi inventez trupuri din comete\" care dau rotunjesc limitele scrierii). Multe nu vreau sa spun, sunt \"ganduri\" si e frumos sa ramana asa. La inceputul randului patru ai putea pune un \"dar\", lasa o continuitate si leaga mai departe. La \"am descarcat niste melodii de la damien rice (stii \'the blowers\' daughter) sunt linistitoare asa cum imi plac mie...\" ceva nu imi place si nu reusesc sa-mi dau seama ce. Daca ar fi poezie si ai spune \"am descarcat niste melodii de la damien rice\" ar fi vorbarie goala, dar daca sunt ganduri, cu toate ca au caracter personal ai putea sa te autocenzurezi pe alocuri (ex. \"sunt linistitoare asa cum imi plac mie...\"). Fa ceva si aici \"iar eu ma uitam la el\"; exclude \"iar eu\". Restul Catalina... e nebunie de frumos. Scrie mail-uri cat mai multe, dupa care treci si pe la poezie. Tare as vrea sa le dau cu \"iluminismul\" tau in cap celor de la cenaclu, cu Pitoiu in primul rand.

Au bientot, cea care pictezi ganduri (de data asta).