Punct si de la capăt.

am revenit la randurile tale si te gasesc un sensibil, un introvertit, m-ai condus frumos de mînă prin simțirea ta, dar nu te dezminți, mă lași perplexă de sfârșit și acest

Ce fluturi cum zboară bezmetici
printre luminile surde.

ce doamne ferește limbă română e asta. Stiu ca nu e o limba ușoară pentru nimeni și nici eu nu o vorbesc perfect gramatical, dar ce vrei să spui, măi omule cu \'\'ce fluturi cum zboară...\'\'

facem draga Elena o mica \"rectificare\" ! Am facut-o !Parca ar fi de buget..am capatat un \"vers\" in plus ! Oare ce am vrut sa spun ?

Mda....era limba romana poezeasca, atata tot. Nu era asa greu de inteles. Dar pun pariu ca nici dupa \"rectificarea\" aceasta cine nu poate, nu intelege \"ce fluturi cum zboara...\".
\"Se inchide in ochii mei/ ca intr-un cer\"....
Un text bun si atat, care se apara singur pentru ca este un cerc perfect.
Ps: mi-a placut subtitlul:)) Ultima mea poezea se numeste \"poem de trei\" din intamplare

tu știi să mereu să te ridici din praful drumului cu o dinstincție nealterată de vremuri:))

ai și aici nostalgia cam bolnăvicioasă dar nu îndeajuns de bolnăvicioasă ca să te reneg ca poet,

ai stil și te respecți, ca întotdeauna...

ce fluturi!!!!

bre, tu știi mereu

fara sens fara tema fara motive fara sentimente
Concluzie: fara cuvinte

Bine si asa.. esti douamiist...este bine, chiar de tot !Bafta batrane...la scris bineinteles!

ma bucura versul adaugat. Iti multumesc. Aici imi plac foarte mult cele patru versuri de inceput
Jasmine spune că mă cunoaște de mult
cu toate ale mele.

Dar mă simte doar câteodată
cum mă odihnesc în ea.

E o intimitate cu iubita, cu Jasmine surprinsa perfect ca idee.

Iti fac si o invitatie la lamentatia mea cu snowglobes, poate imi zici si tu vreo doua, poate o sugestie, ceva.