iubita lui alexandru

nu mă căuta tocmai acum când cad pe covoare nu mă pipăi și nu mă săruta când sunt palid și vara apune în munți… nu mă plânge, nu mă plânge când sunt cu zamolxe cel orb nu-mi adu sarea barbarilor la masă când zimbrul își caută loc de pășune… o, iubita mea lasă-mi numai ceva foarte subțire precum, în vechime trebuie să-i fi lăsat iubita lui Alexandru Macedon…