nevindecabila axiologie a faustienei clipe

criteriile mele despre lume au înflorit a doua oară & florile al căror parfum năucește zenitul se schimbă precum verbele și substantivele după prostul de serviciu al acestei lumi în care nu mi-a fost dat să mor în satul în care am visat cai albi am auzit mai multe înjurături mongoloide decât a vizitat vreodată vreun român iurtele am fost singur crezându-mă așteptat de un prieten grec la poarta intrării în templu prostul de serviciu era de pază își trăia viața în reluare de aceea nu am vrut să-l ucid de aceea nu am mâinile pătate de sânge de aceea nici nu mă poate urma nu-i pot dori sinuciderea nu ne putem ruga pentru sinucigași cântecul greierului face vara veșnică nu te lasă să dormi să visezi cum din aripa îngerului pot izvorâ gânduri stranii femei cu priviri de vulturoaice mărturisindu-și păcatele pe hârtia de turnesol a iluziei veșnice ne tragem îndărăt ca-n mahabhartha îngerii mușcă cerul și-l pregătesc de potop zidurile fumurii încep să alerge după neiubiți se apropie întoarcerea din primul război mondial a celor o sută de soldați zidind o biserică foarte emoționate crucile au început să alerge după mine aștrii își măreau sânii ca pentru supt pruncii vădanelor zugravul de biserici a rămas agățat de bidinea sub un peisaj mirific ale cărui reproșuri îl înving pe manole NU ȘI MITURILE NU încotro seacă apele &viețile noastre se rotesc deasupra vulturelui care l-a vegheat pe caesar &de ce caesar nu-și lasă soldații să moară învinși fiind cum se poate întinde o tangentă perpendiculară pe viața mea sferică din plastic genialoid fără să mă rănesc câtuși de puțin mii de popoare au pornit asupră-mi carmen jimenez huertas nu venim din latină nu avem dovezi pentru limba dacilor cărora burebista le-a scos viile pentru bretonă dalmațiană retroromană psihicul fiind ceva foarte neregulat forma culoarea mirosul și sunetul despăgubirea locuințelor în care au locuit lingviștii ieșeni alexandru phillipide care-și citea cursurile silabă după silabă fixându-și privirile înspre o frumusețe inefabilă ,,ce frumusețe moare dacă o săruți de două ori ’’ rănit mortal de puritatea anglicană a florilor ikebana din sufletul meu țâșnește universul nesfârșit după ce soarele nu ne va mai lumina