orion 62

murise dej și țara –ntreagă se dădea de ceasul morții vrând să-l petreacă pe tătucul brusc tovarășii brigadieri au îmbrăcat salopeta cea nouă bleumarin-deschis ca pentru garda de onoare tatăl vecinului a întins mai bine sârma de la antena radioului cu lămpi cât oul de găină oricum mai târziu progresul va așeza cloșca și puii de gâscă în vestitorul doliului național de aici vor zbura prima dată pe cerul deja sfredelit de victoria socialismului ce jale mare a mai fost peste țară nu ca acum de se plimbă toți bezmeticii pe străzi fără niciun țel realist doar cu o pungă împrumutată de la magazinul dănilă care întrebat fiind de un om mai anapoda răspunse că nu știe cine mai e și acela prepeleac sau cum mă-sa l-o mai fi chemând când tata doarme și ne-a lăsat să ne facem de cap vorbind la telefonul cu manivelă mai mult singur pentru că pe vremea aceea lumea de dincolo nu exista în realitate decât sub forma unor bancuri seci după care cel care râdea primul era declarat admis să trimită mesaje de acolo de unde se spune că nu se mai întoarce nimeni și chiar dacă s-ar întoarce avraam oricum nu l-ar recunoaște acuzându-l de inoportunism deșănțat de plagiat impostor nătâng bă tu nu vezi că ești în plus cu morții tăi care nu ne lasă să trăim cum vor mușchii noștri mișcă ori vrei să pupi întreg aliotmanul de perși sadea ce pielea mea lumea de dincolo e pentru mituri bă mai pune și tu mâna pe-o carte din eliad și apoi pe vremea aceea erau niște oameni și niște ierni și niște troiene de-ți trebuia o zi să treci din ogradă în ogradă mai curând te - auzea orionul decât vecinul când ocărăști că ești chemat la o înmormântare la care nu bocește nimeni și care s-ar putea să fie a ta cu toate că n-ai ajuns președinte ci numai turnător cu acte-n regulă