Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

arhitecturi în piatră

1 min lectură·
Mediu
între timp
piatra de la gât s-a rupt în două
jumătate o pun în cutia cu podoabe
care mă păstrează intactă
jumătate eu...
sternul poartă încă amprenta ei de nisip
și sângerează
în spatele lui
o casă părăsită în care se adună
carii și rozătoarele la festin
două uși și două ferestre zidite
cărămidă cu cărămidă din măști și pucioasă
pășesc pe cioburi înfierbântate
într-o altă viață
îmi hrănesc trecerea
cu hologramele portretelor din vene
sângele și carnea
privesc spre țărmuri neumblate
storuri de praf le murdăresc retina
grinda din beton înfiptă
cu nonșalanță în umbra mea
zâmbește
de parcă salvarea ar fi lipsită de arhitectură
îmi șterg călcâiele de durere ...
fericirea
nu bate la uși
fericirea e
jumătatea cealaltă
pe care am zdrobit-o în inimă
și am înghițit-o cu noduri
043.050
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
132
Citire
1 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

carmen nicoara. “arhitecturi în piatră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-nicoara-0028706/poezie/1808183/arhitecturi-in-piatra

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@jkloungsuhJjkloungsuh
nu știu sigur, dar cred că am mai văzut/auzit undeva \"arhitecturi în piatră\". nu-ți pun la îndoială originalitatea și franchețea, probabil e doar în imaginația mea.
în rest, un poem bun, o chemare către adevărata poezie.
apreciez imaginile fragile, gen \"pășesc pe cioburi înfierbântate/ într-o altă viață\", prin intermediul cărora se crează o tensiune vizionară, un sentiment vitalist, modul de comunicare cu universul.

0
@carmen-nicoara-0028706CNcarmen nicoara
acum o să mă pun pe căutări să văd dacă găsesc în altă parte
oscilam între piatră de fericire și arhitecturi în fericire până la urmă le-am combinat a fost chiar o combinație de moment
merci de trecere și comm
cu prietenie
cn
0
FAflorian abel
Aici e realitatea privita din interiorul plasmei, ceilalti, deveniti holograme ratacesc prin singe, ce putere au clipele si fiintele ratacind debusolate prin adincimile eului!
Totusi mai e de salvat daca poti arunca durerea de pe talpi si poti accepta ca exista fericire, chiar inghitita cu noduri.
Poezia ta nu sugereaza, ci impune, imaginile au forta vizuala, o vizualizare carnala, palpabila, care care ma face sa vreau sa fug, apoi sa ma intorc pentru a repeta acel amalgam de fioruri.

Unul din cititori, cu placere, F.
0
@carmen-nicoara-0028706CNcarmen nicoara
mai există sau nu? this is the question
merci de trecere și comm de fugă și întoarcere
cu prietenie
cn
0