carmen mihaela visalon

cum stai cu numaratoarea commurilor si hiturilor?

Mie nu-mi place stilul artagos, pentru ca-mi aminteste de regina din dinastia tudor, care \"isi devora amantii, lua la pumni domnisoarele de onoare si scuipa supusii\"
Ea avea un motiv, era fiica de boier anglican si se nascuse dintr-o mama decapitata, io, nu am decat o scuza, lipsa de intelepciune sau poate nevoia de a ma apara de haita?
Who knos, Who cares. Traiasca albii si globalizarea?

http://shakespeare.mit.edu/

Definitions:
spear
noun

1. A weapon that consists of a long pole with a hard sharp point, usually a metal one, and which is thrown from the shoulder (eg at prey, fish or an enemy).

verb

speared, spearing
1. To pierce with a spear or something similar to a spear.

Etymology: Anglo-Saxon spere.

Shake:an act or the action of shaking

In valea Tlaxacala este cetatea muzicii nu a razboiului. Una doua, aztecii o ataca, o pradeaza, si ii smulg prizonierii pe care le sacrifica apoi pe altarele lor.
Tecayehuaztzin, regele cetatii Huexotzingo, a adunat astazi poetii din mai multe provincii.
In gradinile palatului, poetii vb. despre florile si cantecele care coboara din tarii pe pamant, regiune a clipei trecatoare, dainuind doar acolo in Casa DATATORULUI DE VIATA. Poetii stau de vorba si intreaba?
Sint oare oamenii adevarati?
Dar maine va fi adevarat cantecul nostru?
Vocile se succed. La caderea serii, regele cetatii multumeste si isi ia ramas bun
Adevarate stim ca sunt
ale prietenilor nostri inimi.

Evaghelia, nu evanghelia, Mantuitorului nu mantuitorului
iertare si multumiri:)

Pana la urma nu vad ce ai tu cu magarii. In evenghelia lui Toma este un episod foarte frumos despre un magar care recunoscand-l pe Hristos ingenucheaza la picioarele mantuitorului, absolvind de toate pacatele stiute si nestiute tot neamul lui cel magaresc.
Daca nu ai evanghela asta, textul fiind apocrif o sa caut eu sa ti-l trimit.

CELE TREI TREPTE ALE MÂNIEI

Mânia ne biruieste pe toti! Vai de capul nostru! Dar să vorbim, după Sfântul Ioan Scărarul, care sunt treptele mâniei.

Mânia se împarte în trei feluri; este mânia numită pe greceste holos, care înseamnă \"repede\", când omul se mânie repede si tot repede îi trece. Asta nu-i mânie periculoasă. Este ceea ce spune Duhul Sfânt în Psaltire: Mâniati-vă si nu gresiti.

Aceasta-i mânia cea firească. A gresit o dată, a cerut iertare, se împacă. Inima omului este împărtită în trei părti: partea mânioasă, partea ratională si partea poftitoare. Această mânie este dumnezeiască, căci din fire este sădită în sufletul omului, să se mânie asupra păcatului. Sfântul Ioan Gură de Aur zice: \"Mânia ta să nu fie asupra fratelui, ci asupra sarpelui prin care ai căzut\".

Când vezi pe un om că te ocărăste sau îti face rău, nu te supăra pe el, că nu-i vinovat el. Nu s-ar fi pus legea iubirii de vrăjmasi dacă era asa. Urăste boala lui, nu pe om, că nu-i vinovat omul, diavolul îl îndeamnă. Urăste boala, că boala-i de la draci, ca să-l facă să te urască, să te ocărască, să te păgubească, să te bată. El nu-i vinovat, că omul este făcut după chipul si asemănarea lui Dumnezeu, dar cel îndem-nat de diavol asa face.

Mânia cea dreaptă nu urăste, ci împlineste porunca Domnului, care zice: Iubiti pe vrăjmasi vostri. Binecuvântati pe cei ce vă blestemă.

Această mânie, holos, este primul grad al mâniei.

A doua treaptă a mâniei este mânia numită catos sau pizmă, pe româneste. Acesta-i un sarpe rău. Acesta când a muscat inima noastră, nu numai că ne mâniem, dar tinem mânie câte o săptămână, două, pe cel care ne-a făcut rău. Aceasta-i grea.

Când omul tine mânie si gândeste: \"Lasă că-i răstorn eu planul la acela; lasă că am să-i zic eu; lasă că am să i-o fac eu\", si când vei vedea acestea în mintea ta, să stii că ai trecut în treapta a doua a mâniei. Te-a muscat mai mare balaur de inimă. Si să te duci să ceri iertare, să te împaci cu fratele, zicând: \"Iartă-mă, sotule; iartă-mă, sotie!\", că dacă nu trece această mânie, nu putem zice \"Tatăl nostru\".

Atunci ar trebui să ne rugăm asa: \"…si nu ne iartă nouă, Doamne, greselile noastre, precum nici noi nu iertăm…\". Asa ar trebui să ne rugăm, că dacă nu iertăm, altfel nu putem zice \"Tatăl nostru\". În nici un fel de mânie nu putem zice \"Tatăl nostru\". Conditia-i pusă de întelepciunea lui Dumnezeu Cuvântul.

Apostolul spune: Soarele să nu apună întru mânia voastră, iar cel ce a trecut în al doilea grad de mânie, nu numai soarele îl apucă cu mânia, îl apucă si două, trei zile, si o săptămână si o lună.

Apoi este mânia cea mai grea decât toate, zacos, care pe româneste se cheamă zavistie. Asta-i mai rea decât dracul. Este un drac mai rău decât toti dracii, zavistia. Să ne ferească Dumnezeu de asemenea mânie! Dar de ce se cheamă zacos? Fiindcă zace mult în inima omului. Omul când a ajuns în treapta a treia a mâniei, nu tine mânie numai două-trei zile sau o săptămână, ci ani de zile.

S-au văzut oameni bolnavi de această boală, de zavistie, care nici la moartea lor n-au iertat pe fratele. \"Uite, cutare a murit, si pe patul de moarte i-a cerut iertare fata sau nepoata, si n-a vrut s-o ierte\". Să ferească Dumnezeu! Acesta-i balaurul zacos sau zavistia, si de acesta arată dumnezeiescul Ioan Gură de Aur că-i mai rău decât satana, în Cuvânt la Saul si la David.

Saul era împăratul lui Israel si era bolnav de epilepsie, de duh necurat, că adeseori cădea la pământ si făcea spume la gură, că îl părăsise Dumnezeu de când l-a ucis pe împăratul Ahab. David venea si-i cânta din harpă psalmi si gonea duhul cel rău de la Saul si îl făcea sănătos si se linistea.

Dar Saul îi multumea lui David că a scos dracul din el? Nu. Dracul, auzind puterea psalmilor, îl părăsea pe Saul si fugea. Iar Saul se linistea, dar zavistia din el nu.

Căci fecioarele Ierusalimului, după ce au auzit că David, un copil, a bătut pe filisteanul Goliat si i-a tăiat capul si a ridicat ocara dintre fiii lui Israel, ele băteau din tambure si strigau asa: Bătut-a Saul cu miile si David cu zecile de mii. Adică îl lăudau mai tare pe David decât pe Saul. Si de atunci Saul a prins ură, tot din iubirea de slavă, a prins mare zavistie, zicând că de-acum David are să fie împărat.

Si atâta zavistie avea, cu toate că David îl tămăduia si izgonea dracul de la dânsul, încât când se scula de jos întreba: \"Unde-i David, să-l omor?\" Si a aruncat de trei ori cu sulita după David. Pe cine voia să omoare? Pe doctorul lui, care-l făcea sănătos.

Ai văzut că dracul se ducea de la Saul, din cauza psalmilor, dar zavistia din inima lui nu se ducea? Voia să-l omoare pe David, ca să nu ajungă împărat.

De aceea spun Sfintii Părinti si mai ales Sfântul Vasile cel Mare: \"Zavistia este mai rea decât dracul\". Asta-i mânia zacos si când se tulbură omul de zavistie, fierea varsă venin în jurul inimii, că partea cuvântătoare a sufletului este în inimă. Atunci se întunecă ratiunea si creierul si partea sentimentală a sufletului omului si degeaba îi spui că aici este alb, că el vede negru. Nu mai vede bine, fiindcă i s-a întunecat mintea si inima de zavistie.

Zacos, adică zace mult în sufletul omului. Za-vistia este mai rea decât toate. Numai diavolul este zavistnic si are zavistie de la începutul lumii asupra oamenilor si asupra lui Dumnezeu, dar a omului, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, este mai rea decât dracii. Să ne ferească Dumnezeu, că zavistia este un drac care persistă în inima omului si dacă omul nu se mărturiseste si nu se roagă lui Dumnezeu să-l izgonească, sunt multi care nici pe patul mortii nu vor să ierte pe cel ce le-a gresit.

Aceasta este treapta a treia a mâniei, care este cea mai periculoasă; si acesta este dracul zavistiei, care-i mai rău decât toti diavolii.

Deci nu-i de ajuns să zici numai cu buzele: Dumnezeu să te ierte, dar inima ta să fie plină de zavistie si de mânie; aceasta nu-i iertare. Dumnezeu caută la inimă. În zadar ne rugăm, când inima noastră e plină de răutate, de zavistie, de răpire si de toată râvna cea rea.

Deci să ne silim cu inima noastră, să o convingem că trebuie să iubim pe fratele nostru si să cerem ajutorul lui Dumnezeu să facem acest lucru si atunci să avem îndrăzneală în rugăciunile noastre către Dumnezeu. Dacă nu, are să se întâmple ce spune Sfântul Isaac Sirul: \"Sământă pe piatră este rugăciunea celui ce are mânie asupra fratelui său\".

Să ne păzească Dumnezeu de tot felul de mânie, dar mai ales de mânia zacos. Amin.

si recunosc; apartin cercului iubitilor si sunt si eu amannta ignorantei, infidelitatii, snobismului, prostiei, pentru ca \"nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain\" si lumea este atat de urata si din cauza mea.

Multumesc pentru grija de a nu concura cu dl. Peia la fierbinti. Nu-ti voi raspunde decat atat: da-i inainte cu tupeu.

Djamal,
sunt unii atat de eterni si de neinfircati incat
rag ascunzandu-se dupa fuste
si ataca in haita
dar nu ca leii ci ca lupii.

Cantarea cantarilor versus Grairea impotriva aproapelui tau

Domnul Peia cu un atac la persoana ajunge repede repejor la fierbinti.
Eu cu un text adevarat, chiar daca nu neaparat bun:
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/237200/index.html
cu 40 de afisari si 8 comentarii mai astept.
De ce Oare? Pentru ca eu vorbesc despre Cantarea Cantarilor intru adevar si el grieste impotriva aproapelui.
Da, cred ca asta este explicatia logica.

Elohim stiu ca este un plural, desi Dumnezeu este numai unul, dar si Iisus a avut nevoie de apostoli ca sa-si \"consolideze\" lucrarea, si ei de oamneii sfinti, si oamenii sfinti de noi, si asa ca fiecare soldat conteaza:)

Aceasta poezioara, destul de subtire, are legatura cu ceea ce mi s-a intamplat inaine de intalnirea de care-ti vorbeam pe mail.

Pe vremea aia incercam sa descifrez taina numerelor. Si ma chinuiam pentru ca nu aveam bibliografie serioasa. Am ajuns la un momnet dat la cartile de tarot-la informatiile pentru novici, of course. Pe care atat le-am studiat incat ajunsesem sa stiu pe dinafara predictiile lamelor.

Arcana VII – Carul (Faetonul)

Aceasta arcana simbolizeaza marele salt spre inainte si ne arata ca ne desprindem de mediul cunoscut si pornim pe propriul drum. Cartea indica o iscusinta deosebita (conducerea Faetonului), dar si o lipsa de experienta (patrunderea intr-o lume necunoscuta). Numarul 7 este numarul razboiului si al Lunii. Adevarul esential, magic al Faetonului suna astfel: “Cu cat succesul tau este mai mare, cu atat trebuie sa fii mai plin de umilinta!”. Carul este pus in miscare de doi sfincsi, unul alb care semnifica theomagia si unul negru, care semnifica demonomagia, In esenta, arcana Carul se refera la unificarea partilor contrarii aflate in noi ori la contradictiile dintre “eu” si lume, dintre interior si exterior, la stapanirea de sine, reusita, progres.

Intuim asemanarea dintre aceasta arcana si zodia Berbecului care este asociata cu initiativa, dinamismul, energia, forta si manifestarea razboinica. Este semnul celor curajosi, care pentru a-si defini personalitatea, incearca sa se impuna prin faptele lor si sa obtina recunoasterea meritelor lor. Indica impulsivitate, agresivitate, curaj dus pana la absurd, spontaneitate, pasiune, inovatie si inventivitate, dorinta de cercetare si cunoastere, aventura si atractie spre necunoscut, spre fapte marete.

Intr-un anume sens noi, chiar suntem inrolate in armata lunii:)
Arcana XVIII – Luna

Aceasta carte ne duce in misterioasa lume a intunericului si noptii, in lumea de imagini a sufletului, spre presimtirile, dorurile si visele noastre. Ea vorbeste despre fortele subconstientului: ele trebuie dezvoltate si folosite, dar si foarte bine stapanite, alaturate fortelor constiente, supuse controlului, ratiunii si logicii. In carte apare reprezentat in planul inferior si un rac – casa Lunii si doua animale, un caine si un sacal, ce semnifica dominatia Lunii asupra fortelor animale. Sensul pozitiv al arcanei este fantezie poetica, viziune artistica, feminitate, ospitalitate, iar sensul opus este minciuna, superstitie, confuzie, furt, inconstienta, imaturitate.

Aceasta arcana are drept corespondent in Astrologie Zodia Racului. Aceasta zodie reprezinta o “poarta de intrare a spiritelor in aceasta lume, Eul primordial, din care s-a dezvoltat germenele vietii pentru a evolua”, conform astrologilor din antichitate. Nativul din Rac este sensibil, extreme de emotiv, sentimental, usor impresionabil (Luna influentandu-i starea de sanatate, dar si starile sufletesti succesive, contradictorii).

Dar si in cea 8+1=9 a ermitului
Arcana IX – Ermitul (Pustnicul)

Ermitul este cartea atitudinii retrase si a reculegerii interioare. Ea caracterizeaza fazele introvertite din viata, in care ne ecranam impotriva mediului exterior pentru a gasi linistea si, mai ales, sa ne regasim pe noi insine. Pustnicul este inteleptul care a invins amagirile mirajelor; batranetea lui semnifica maturitatea spirituala, iar toiagul este sprijinul stiintei tainice, oculte. Simbolistica pustnicului este complexa: meditatia, devotamentul, cunoasterea, intelepciunea, discretia, izolarea, studiul, concentrarea, valorificarea pasiunii si ambitiilor, toate ii sunt caracteristice. Ermitul nu este diferit de ceilalti oameni decat prin atitudinea adoptata. Ramanand om, el se rupe voluntar de lume si de agitatia ei permanenta, pentru un timp mai scurt sau mai indelungat. Nu va ramane mereu un pustnic, dar va sti sa redevina ori de cate ori va fi nevoie.

Dupa parerea mea, elementul astrologic care se apropie cel mai mult de aceasta carte a Tarotului, este Zodia Varsatorului. De ce am am ales acest semn care este foarte legat de prieteni si de colectivul in care se manifesta si pe care izolarea si viata retrasa il sufoca? Pentru ca Ermitul semnifica omul in cautarea adevarului si a adevaratei sale identitati, iar atitudinea spre dreapta, adica spre viitor conform simbolisticii tarotului, arata directia evolutiei, spre cunoastere, spre eliberarea fiinte umane. Fiind a noua carte a Tarotulului, stim ca 9 reprezinta “triada triadelor”, numarul sacru si transcendent care tinde catre unitate (chiar semnul lui grafic arata inchiderea, incomplete insa, a cercului). Ermitul simbolizeaza cautarea divinitatii, trecerea pe un plan superior celui lumesc, identificarea cu Universul.

Ori, insasi inteleptii din Egiptul antic asociau Varsatorul cu forta vitala care dadea viata. Reprezentat ca un barbat sau o femeie ce varsa apa datatoare de viata dintr-o urna, simbolul reprezinta eforturile umane de a umple Pamantul cu spiritul intelegerii intre oameni, al comunicarii de idei si sentimente. Datorita altruismului, generozitatii, libertatii sale, Varsatorul e privit uneori de semenii sai ca un excentric, un original, chiar ciudat. Forta sa de concentrare este uriasa, si deseori uita de restul lumii. Singuratatea sa se datoreaza si faptului ca exceptionala sa valoare, de care este constient, il face sa fie inaintea vremurilor si deasupra semenilor sai. Dar, ceea ce mi se pare cel mai minunat la carte - Ermitul si la semnul Varsatorului este disponibilitatea lor de a-i invata si pe ceilalti profunzimea trairii si inaltimile cunoasterii
(sursa:http://www.divinatie.ro/tarot/e_mariaonea.shtml)

Sunt multe de spus, doar ca eu nu le stiu si nici nu ma cum sa le caut. Ce noroc pe tine ca stii ebraica si poti sa mergi la textele din Zohar.

Eu am incercat sa invat ebrica biblica dar nu mai stiu nici macar literele, daramite sa citesc sau sa traduc.
Ceea ce stiu insa este suficient: Bereșit bara Elohim et ha-șamayim v\'et ha-areț. Si daca el o vrea, o sa ma invete si pe mine mai mult:)
Pana acum m-a invatat sa-i iubesc pe egipteni, pe inteleptii sufii, pe voi, pe CERB NEGRU si sa mai citesc din cand in cand Patericul:)

Cam asta e.

Nu titlul este bun. Ce pacat s-a pierdut un comm in care iti marturiseam ce cred eu despre aceasta poezie, care este una dintre favoritele mele.
Poate intr-o zi voi reface acel comm, desi este destul de greu. Doar la prima lectura sa poate scrie sub emotia primei lecturi. Dupa ceea se simtirea este \"speriata\" de ragetul gandurilor care sunt inflentate de toate cele invatate la diferite scoli.

Va multumesc.
c

Surprinsa de prezenta ta aici, si de replica.
Da, patria noastra sunt bratele intinse.
Cerul nostru raspunsul albastru al CUVANTULUI
Palmele albe, sarea ramsa pe suflet
Dupa fiecare imbratisare, despre care
Nu vom sti nicicand
Daca a fost sarutul lui IUDA
sau suflarea de viata
primita cu vin si cu paine
la cina dinaintea plecarii
spre dealul golgotei

Multumesc.

PS: De ce ai sters zig-zag?

iubeste-i nu Iubestei

Ne putem gandi la El, dar este atat de greu sa ne mentinem in starea gandului pur si sa invatatm sa-i iubim pe dusmanii nostri.
Stii intr-o zi ma gandeam ca cele doua indemuri sunt echivalente:
Iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine insuti.
si
Iubestei pe dusmanii tai.
Cel mai mare dusman al omului este el insusi.
de ce oare?

Revenind la comentariul tau. Pace si tie.

știu că nu mi-e frică de moarte și asta îmi face bine. mă face să trăiesc resemnat.

fiecare zi e o inaltare in gol. știi sunetul acela socant. eu sunt IO asta e doar trezirea.

primul gând. vreau să merg în peru să mestec frunze de coca. știu că mi-e nu frică de moarte nici de macetele care taie necontenit rădăcinile.

machu picchu e cealalta fata a lunii.

al doilea gând. o viziune. circul din apropiere. beau pentru fețele pământii și pentru femeia de la trapez. tu ai plecat. mi-ai scris că o duci bine uneori ești cam tristă. beau pentru tine și pentru pescarii de perle uneori o duc bine alteori sunt cam trist.

am uitat sa dimnesionez fotografiile sau mai bine zis nu am stiut.(: