Izvor

Camil Camil! Am o rugaminte. Tradu-mi in cuvinte banale ce anume ai vrut sa spui in poezia asta. Daca reusesti, cu siguranta ai o poezie foarte buna si eu sunt un cititor nepriceput. Daca nu, inseamna ca trebuie sa mai lucrezi la ea. Numai de bine!

Calatoria sub pamant...sau intalnirea cu Sinele.Pe de o parte un joc de cuvinte(izvor si statia Izvor), pe de alta parte finalitatea descoperirii Sinelui(daca vrei esenta ta).Izvorul este imaginea descoperirii Sinelui, pentru ca odata ce ai ajuns acolo nu te mai saturi de tine. Izvorul este dragostea(liceeni impovarati de saruturi-dragostea adolescentina e cea mai pura forma pt mine).Urmeaza o retragere din tine(uneori te gasesti, esti sincer, iar altadata te pacalesti prin vorbe care nu inseamna nimic, nu au legatura cu ce gandesti sau traiesti).Punct si de la inceput.:)

Ceva ai vrut sa spui dar n-ai avut rabdare sa revii din prima izbucnire. Trebuia sa te linistesti si sa reiei firul cuvintelor. Eu m-as baga ca musca-n lapte si as face a doua incercare, dar nu spre ispravire...

Palimpsest, ucigătoare specie a trecutului,
Eu nu mai cred metroul ca oprește
La cel izvor, fântâna celor
Liceeni împovărați de săruturi.
E proaspăt că ne vedem și trist
Când aburim cuvintele cu vorbe.
Dar are rost acum sa punem punct?

Bogdan, multumesc pentru comentariu, e interesant ce spui. Punctul l-am pus oarecum ironic..nu inseamna neaparat finalul, happy end-ul. E punctul pe care il punem din cauza limitelor proprii. Toate cele bune