Punct și de la capăt

Camelia,

Să punctăm ceea ce cred că este relevant. În primul rând aceste patru versuri:
„Ai să mă ierți că m-am oprit
la umbra cămășii tale
să-mi potrivesc ceasul
cu două, trei veșnicii în urmă.”
Apoi:
„lumea strânsă într-un punct,
și de la capăt!”

Am impresia că ideea de aripă neobosită face să scadă din originalitatea anunțată la început. Ar fi fost suficient să spui „am zburat în vis atât de lin ca tine
și am căzut apoi din somn în nepăsare”, fără aripă. Rugămintea de a fi iertată „că-i lumea aspră și nebună” parcă s-ar vrea motivată mai serios. Ei, dar dacă e s-o luăm de la capăt, revenind la primele versuri, și ne pomenim din nou în cămașa poeziei. E bine aici. Mulțumesc.

Nicolae, tu stii ca eu te astept oricand prin pagina mea virtuala, sfaturile tale au fost intotdeauna constructive, la obiect. Eu iti multumesc!
Gata cu vorba, am de facut niste modificari...e vremea sa scap de aripi!:)

Iata ce a iesit dupa ce am citit ale tale versuri:

Ai sa ma ierti ca te-am privit
tragand din tigara pentru a nu stiu cata oara
incercand stangagi sa-mi scriu
versul cu doua, trei batai mai rapid
Ai sa ma ierti
ca te-am plimbat prin visul unei nopti de iarna
si-n zori peste tampla tacere-am asternut
Ai sa ma ierti
ca-i lumea far’ de nume si nebuna,
ca-i stransa intr-un punct
si de la capat

am vazut ce a iesit...imi aminteste de ceva anume. o tigara, sau mai multe, cine stie, iasi, cuvinte, cantece, poezii...etc.
multumam, fely, te mai astept!

doar ideea din titlu atrage k un magnet dar textul e slab desi sensibil prin \"ai sa ma ierti\"
nu stiu inca, ma mai gandesc :)

intr-adevar titlul atrage ...cat despre continut.. lipsesc argumentele puternice, motivatii mai precise .. se poate si mai bine.. :)

e cu cîteva veșnicii înainte. Sărbătoresc și eu clipa mea. Foarte delicată această rememorare adiată din cămașa întinsă pe sîrmă. Restul nici nu mă mai interesează, este o trecere lipsită de importanță la acea densitate de colaps: punctul din care se produce din nou big-bangul.

Anele, Roxana, daca v-ati asteptat din titlu sa vorbesc despre altceva decat am facut-o, nu inseamna ca poezia este lipsita de continut. Nu s-a vrut o explicatie a termenului de punct si de la capat si nici o dezvoltare a acestei expresii, ci daca va uitati cu atentie, este un fel de joc, de cuvinte si idei despre...etc, ca m-am eplicat destul.
Corneliu, din titlul comentariului reiese ca te adresezi lui Nicolae, in acest caz raspunsul meu ar fi lipsit de importanta..:)
Anele, Roxana, Corneliu, multam de comentarii si va mai astept.
La recitire!

eu te iert si iti cumpar un ceas Rolex. Lumea e strinsa in pumnul strins cu sete si furie. Privesc inapoi cu furie- vesnicia e acum. Era o piata in sudul Frantei, Camelie Latour. Vara de plictisela faceau concursuri de zmee in piata aceia marcata de o fintina adinca . Cineva cazu in fintina dar e prea cald ca sa strige ajutor. Ceasul arata ora 2. Incepuse o alta vesnicie..

Adrian, acum daca tot m-ai iertat...eu iti multumesc pentru cuvintele lasate aici, pentru scurta si profunda povestire ce m-a impresionat...
La recitire!

Sile, probabil ca suna intr-un anume fel muzica populara ce tocmai o asculti ...sau poate textul meu da bine in sarba, nu stiu...dar chiar stea?! cat despre dulce, ma gandeam daca in loc de chec s-ar potrivi niste coarne.
Multumesc de apreciere, chiar ma intrebam cand o sa primesc o stea de la tine! Iata ca am aflat:)
La recitire!