Poezie
Să vie
1 min lectură·
Mediu
Aș vrea
să fie o dimineață însorită
în care umbletul oamenilor
să miroasă a foșnet de frunză
îndoită de vânt, în care
zgomotul străzii să fie
strigăt de păsări în goana lor
după cuib, în care
picuri de rouă să-ți mângâie glezna;
aș vrea să vie o dimineață însorită
în care să-ți povestesc despre toate.
Acum tac. Nu te cunosc.
Mă amăgesc în lumina dimineții.
A dimineții mele însorite.
043.497
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 69
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia Petre. “Să vie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-petre/poezie/124003/sa-vieComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Buna Camelia!
Parca ma si vad in tabloul \"pictat\" in cuvinte de tine.
Superba,simt intoarcerea in Eden.Mai multe nu doresc sa spun pentru a nu strica magia poeziei.
Toate cele bune.
Nancy
P.S: Merci pentru sfaturi
Succes in continuare
Parca ma si vad in tabloul \"pictat\" in cuvinte de tine.
Superba,simt intoarcerea in Eden.Mai multe nu doresc sa spun pentru a nu strica magia poeziei.
Toate cele bune.
Nancy
P.S: Merci pentru sfaturi
Succes in continuare
0
Miruna, pe mine m-a bucurat nespus trecerea ta... multumesc:)
Dragos, tacerea nu iarta, nu trece si nici nu se ascunde. Exista acolo, undeva intre cer si pamant, intre doua lumi, care, desi se cunosc, nu se pot atinge vreodata...dar poate ne recunosc picurii de roua, ne recunosc umbletul slabit de atat de multa noapte...
Nancy, cu multa placere. Multumesc, iti doresc si tie asemenea, multa bafta!
Dragos, tacerea nu iarta, nu trece si nici nu se ascunde. Exista acolo, undeva intre cer si pamant, intre doua lumi, care, desi se cunosc, nu se pot atinge vreodata...dar poate ne recunosc picurii de roua, ne recunosc umbletul slabit de atat de multa noapte...
Nancy, cu multa placere. Multumesc, iti doresc si tie asemenea, multa bafta!
0

Oamenii adie a frunză și păsările își fac cuib, soarele sare coarda și pământul zboară în depărtări...atunci când iubești. Dorința ta, speranța, așteptarea, \"amăgirea\" vorbesc despre un suflet ca o floare albă ce așteaptă, neobosită, lumina.