Caut în ochii tăi răspunsul
La întrebarea de ieri
Când mâinile reci
Mi-au șoptit dureros că pleci
Și capul plecat
Nu mă lasă
Să-ți ajung la oglinda sufletului
În ea să fiu cuprins o
Firul verde de iarbă
L-am zmuls
Și l-am zdrobit în palme
Glia să fie goală
Și să o doară…
Dar eu… ce-aș face
Daca destinul
Te-ar zmulge din mine
Ce ar fi viața fără tine?
O glie arsă de
Durerea îmi arde ochii
Cuvintele grele
Se lovesc de zidul urechii
Ce nu le mai poate cuprinde
Șuvoiul…
Înțeleg printre rânduri
Podul fragil s-a rupt în noi
Tu vrei să retezi lianele
Din
Mă văd pe mine
Din palmele tale întinse
Nu ințeleg
De ce ochii mei sunt la tine
De ce ei văd
Că ai iubire fără mine?
De ce îi strângi
Și vrei în suflet să-i păstrezi
Doar două
Am fost cândva mai mult decât nebuni
Și din iubire am trăit cu sufletele îmbrăcate
În roșu-aprins
Al trandafirului în care ne-am cuprins
Eram mai mult decât nebun
Cu sufletele prinse în
Te-am căutat… ca buzele
Înnebunite
Să-ți fure din nou parfumul
Te-am căutat cu gândul
Și mâinile te căutau nebune
În ziua de ieri
Și încercând să te găsească
În cea de mâine…
Și ochii voiau
Ai buzele arse…crăpate de dor
Nu mă poți găsi.
Să fiu al lor
Ai vrea să plângi și lacrimi nu-s
În ochii care dor
Au mai rămas frânturi
De gânduri
Ce stau în genunchi
De ce mai vrei iubirea
Iți este mersul ușor și lin
Pare că nu atingi pământul
Parcă pășești cu gândul
Iar ochi-ți de ciută
Umbriți de rouă
Privesc în mine…prin mine
Nu am altă iubire nouă!
Cum pot ajunge la
Jarul din ochii-ți căprui
În părul blond se răsfrânge
Și-mi arde mâinile
În care ți-am întins inima
Să-i furi bătăile
Una cate una
De gură-ncet s-o-apropii
Mărgeanul lor să-i fure
Viața și
Am în suflet notele de violă
Ale șoaptelor tale
Ce mă-nvăluie cu mâinile două
Lumina ochilor tăi
Căldura razelor de lună nouă
Nebunia culorilor
Ce izvorăsc din violă
Și buzele zdrobite în
Vei ține minte
Rugul de zmeură
Care-și întinde către noi
Fructele roșii frumoase
Ca buzele tale
Acoperite de rouă
Prin care parfumul răzbate…
Și am în minte gânduri de păgân
Când
Cauta-ma iubire
In blocul de gheata
Ascuns sub sanul stang
La care din nefiinta
Nu pot sa mai ajung…
Cauta-ma bine
Cu buzele fierbinti
Poate din tine vei scoate
Gandurile adanci
Cu care
Zdrobind cu doua cremene
O lacrima
Am fost hotarat
Sa pot obtine din faramele ei
O flacara vie
Credeam…ca iubirea prin ea
Va muri
Si nu o sa mai fie…
A fost o iluzie…oglinda franta
Ca am
O vioara se tanguie
Si plange
In mainile care pare
C-o frange…
Nu stiu de ce fiecare nota
Din inima se smulge
Mainile fara chip: destinul…
Tu esti vioara care plange
Iar corzile
Credeam ca este o piatra
De rau
Acoperita de apa curata
In care se reflecta
Lumina
Credeam ca este o piatra
De rau
Fara sa stiu
Ca apa ce-o-nvaluia in unde
Furand lumina
Era iubirea ta
Firul de iarba
Se-ntinde la mine si-ntreaba
De ce vreau sa-l calc
Sa-l culc in tarana
Ca fara viata sa ramana?
Nu am vazut stropul de roua
Care-l innobileaza
Nu inteleg ca el este
Ai vrut sa culegi
Un pumn de roua
Adunand bob cu bob
Odata cu petalele de floare
Pe care straluceau
La soare…diamante rare
Ai pus in palma
Pe linia vietii frumos asezata
Coroana de
Am adunat faramiturile
Intinse pe masa
Cu palma stanga
Ce pare mai lunga…
Poate inima sa fie de vina
Ca vrea sa adune
Ce a mai ramas din sufletul meu
Pe care l-ai smuls
Si l-ai faramat cu
Doua linii curbe
Iar restul nu se vad
Ascunse
De uriasele diamante verzi
Ce mi-au cuprins mainile
In care purtam inima
Catre tine.
Ea trebuia sa-ti deseneze
Chipul
In tuse curbate de
Melcul isi poarta povara
Si fara ea
Nu poate fiinta sa-i fie vie
Eu te am pe tine in suflet
Iubirea ta
Imi este cochilie
Fara ea inima mea
Cum poate vie
Sa mai fie?
Ai intins mana calda
Catelului negru
Ce te priveste cu ochii de roua
Si simti in suflet
O durere noua…
Te dor ochii lui
In care vezi doar iubirea
Si cauti in tine
O urma de simtire
Sa dai
Incearca sa atingi
Inima durerii din tine
Ti-am daruit o soapta
De iubire…
Coboara treptele sufletului
Cate una
Incet si delicat
Incearca sa atingi
Inima durerii din tine
Cu sarutul cules
Singuratatea
Este atat de profunda
Incat ochii nu pot
Sa mai vada lumina
Este alba si cruda
Cu secunde incremenite
Si pulsul oprit
Cuvintele zdrobitoare
De coardele vocale
Nu mai tasnesc
