Calotescu Nicolae

Plângi… plângi Și spală ochii de durerea În ei cuprinsă Ce în cuvinte nu poate Să mai fie prinsă… Îți amintești De cupa de lumină Din care culegeai săruturi Că nu puteam să mai

Ce mult te-am iubit Și cât m-a durut Când am văzut târziu Că numai tu erai fântâna În care sufletul se ascundea Pentru-a găsi lumina Ce mult te-am iubit Și tu nu ai știut Și eu nebun Nu am

Ai evadat din mine Și n-ai știut că doare… Mai vrei sărutul meu Cu gust de mare Să îți atingă gura dogorâtă A mai rămas văpaia lacrimei Singurătatea albă Împăturită La ea să nu mai

Am iubit Până la durerea sufletului Și gândul s-a frânt în mine Eu eram ființa din tine TU erai EU Doar început de nebunie O lacrimă…durere vie.

Caută-n sufletul tău Scara Prin care poți coborî În al meu Culege nectarul Bobocului de trandafir Ce-l vei găsi în inima Deschisă… El iți va spune Că sunt bolnav de tine Suflet nebun

Osânda am prins-o în suflet Odată cu privirea ta Ea m-a zdrobit de geamul Pe care l-ai deschis În joia de Paști Tu nu știai când mă iubeai Că mi-ai tăiat Jugulara Cu zâmbetul dăruit seara

Ochii-ți sunt aprinși Amestec ciudat de iubire și ură Din ei săgeți țâșnesc Raze de soare... lumină pură Pe cruce să mă pună De ce nu vezi că-n suflet Port povară și cruce sunt Eu însumi…doi

Iubirea ne dăruiește viața Suntem chiar fructul viu Al primului sărut Atunci când destinul ne-a zâmbit Chiar dacă a venit târziu Sărutul lavă fierbinte Ne leagă mințile Departe de trup Au

Jarul din ochii-ți căprui În părul blond se răsfrânge Și-mi arde mâinile În care ți-am întins inima Să-i furi bătăile Una cate una De gură-ncet s-o-apropii Mărgeanul lor să-i fure Viața și

Fără tine sunt Doar frumosul din povești Trecut prin valea Plângerii Universul durerii Pentru cei ce devin îngeri În viată să fie doar amintirea Ce încă în suflet ți-a rămas Cu altă iubire

Iubește-mi gura Iubește-mi ochii Iubește-mi mâinile Care te caută Să resculpteze marmura pură A trupului tău… Iubește-mă acum Mâine țărână sunt Și florile care vor crește Pe mormânt Nu

Cuprinde în palme Inima durerii din tine Să fie ofranda iubirii Pentru mine Sunt tot ce ai și-ți locuiesc În suflet… Cuprinde în palme Inima durerii din tine Amintirea de azi și de

A răsărit lângă cruce Plăpând și nesigur Cireșul Îndrăgostit de durerea inimii mele Și ani i-au trebuit Să-i dăruiască puritatea florilor sale Gând de iubire pentru tine Durere cuprinsă-n

O dragoste nebună Mi-a sărit în inimă A cuprins-o Și-o păstrează strânsă Nu-i pasă că sufocă pulsul Să ajungă la zero De zece ori pe secundă… Tu nu știai că ochi-ți de cer Și buzele de

Caută-mă iubire Cu buzele flămânde Caută-mă în albastrul ochilor Caută-mă după ei Doar știi că sunt ai tăi… Caută-mă iubire În sufletul tău Și-n lacătul inimii Ce-n august A fost ferecat

Tu nu știai că orizontul Este albastru Iar cerul senin îl poți găsi Î n ochii mei Și n-ai stiut să prinzi cu-n zâambet Durerea iubirii… zăvorâtă-n ei De ce mai plângi acum Când sufletu-ți de

Vrei să smulgi firul de iarbă Să-l poți apropia de gură Și nu-ntelegi de ce te doare Când vrei să-l smulgi din glie Al tău să fie… Eu sunt sub glie Și are firavă rădăcina În inima ce nu

A fost doar o floare O mușcată roșie În ghiveciul de la fereastră De ce ai smuls-o Și i-ai frant tulpina De ce i-ai zdrobit rădăcina? Tu nu știai că din trupul meu Ea își culege hrana Să aibă

Cauți în zori de zi Parfumul sărutului Și nu găsesti Decât razele de soare Care-ți ard ochii În căldura rece A așternutului… Cauți în zori de zi Parfumul sărutului Și mâinile se

Mă aplec să-ți sărut Mâinile Mă aplec să-ți sărut Ochii Mă aplec să-ți sărut Gura. Mă aplec și-mi frâng Sufletul Nu mai sunt să-ți pot simții Sărutul Din mine-a mai rămas Doar

Lacrima o primim în dar Când ochii se deschid Și văd prima lumină Ne cuprinde în ani Ingemanată cu iubirea Ne schimbă destinul Prin ea putem avea și nemurirea Dacă în suflet am putea

Þi-am dăruit o salbă Secunde-ngemănate Pe linia vieții-nșirate Cuprinsă la gât Să le simți pe fiecare Sunt clipe de iubire adunate Fac parte din noi Le-am trăit… ale noastre-s toate În

Mi-ai pus în brațe Ghiveciul Cu trandafirul japonez Ca floarea roșie Să-mi ardă privirea Aminte să-mi aducă Chinul ce este viața Dacă inima nu a avut Bucuria să cuprindă în bătăile

Te caut cu ochii Te caut cu zâmbetul Găsesc numai sunetul Șoaptelor tale în suflet… Ai plecat Șoaptele se sparg în ecou În peștera adâncă A gândurilor moarte… Ai plecat Șoaptele se sparg