Poezie
Gratii în tavan
1 min lectură·
Mediu
Micul dejun la parter.
Acolo o planetă îți dă ocol,
apoi un tren,
apoi o vrabie.
O specialitate bulgărească
are ceva roșu exact prin mijloc.
Cafeaua cu gândul la lift
la lungul drum până la șaișpe.
Uneori se oprește la 6
rusoaica de la masa din față coboară întotdeauna la 6
și nu știi ce să faci;
"no understand".
Și vrabia se izbește de gratiile din tavan.
"Friends" cu sclipici pe tricou.
De parcă ai mânca la micul dejun prune acre
cu cremă de ciocolată.
054.010
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Călin Sămărghițan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Călin Sămărghițan. “Gratii în tavan.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calin-samarghitan/poezie/13986663/gratii-in-tavanComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Da, am mizat pe \"rahat\" până la urmă, deși inițial pusesem \"gem\" (specialitatea respectivă are rahat de fapt), așa de conveniență. Nu știu însă cum este receptat, probabil peiorativ, deși ar trebui mai degrabă ironic, astfel că, probabil, va ajunge tot \"gem\" până la urmă.
0
Încolțise în mine sămânță de \"critic de critici\".
poate n-ar fi prea multe de spus
ce-mi pare insa foarte clar
tupeul comentatorului
care n-a inteles nimic
ca-i vorba de-o ispita-ntr-o vacanta la mare
in care rateul se termina cu o autoironie
trimiterea la Sorescu
atat cat sa bata din talgere
nu dintr-un paralelism
sau vreo analogie prea reusita
pemul
o autoironie
pe tema unei dimineti promitatoare
la mare-n bulgaria verde
( si aici e o ironie
bulgaria fiind mai mult piatra
desert
si sate parasite
sosele desfundate
o nenorocire
cu reclama bine platita
chiar si nisipurile de aur
sunt ca la Eforie)
poate n-ar fi prea multe de spus
ce-mi pare insa foarte clar
tupeul comentatorului
care n-a inteles nimic
ca-i vorba de-o ispita-ntr-o vacanta la mare
in care rateul se termina cu o autoironie
trimiterea la Sorescu
atat cat sa bata din talgere
nu dintr-un paralelism
sau vreo analogie prea reusita
pemul
o autoironie
pe tema unei dimineti promitatoare
la mare-n bulgaria verde
( si aici e o ironie
bulgaria fiind mai mult piatra
desert
si sate parasite
sosele desfundate
o nenorocire
cu reclama bine platita
chiar si nisipurile de aur
sunt ca la Eforie)
0
Ați prins gustul amărui și autoironia care vrea să smulgă, totuși, toată dulceața. Singura sobră de aici rămâne vrabia, Sorescu însuși, după cum se vede, fiind plecat cu liftu\'.
0
Vă rog să lăsați comentariul meu în pace. Legați-vă de text cît poftiți dumneavoastră, dar nu faceți referire la comentariul meu. Am specificat foarte clar, în caz că n-ați avut bunul simț să citiți cu atenție ce am scris, că poemul acesta îmi amintește de un poem scris de Marin Sorescu. N-am afirmat nicidecum că ar exista cine știe ce analogii între cele două poeme. Pur și simplu, citind această poezie, mi-am amintit de o poezie scrisă de Sorescu. În plus, nu aveți dvs dreptul să spuneți dacă am înțeles eu ceva sau nu.
Nu e frumos din partea nimănui să comenteze, împreună cu textul, și comentariile altora.
O zi bună vă doresc.
Daniel.
Nu e frumos din partea nimănui să comenteze, împreună cu textul, și comentariile altora.
O zi bună vă doresc.
Daniel.
0

Liftul trebuia să oprească la trei
Am apăsat doar pe buton,
Fără nici o tresărire.
N-a oprit nici la patru
Și nici la cinci...
Au rămas în urmă toate ușile
Prin care se putea trăi
(...)
Liftul a ieșit prin acoperiș,
Fum pe coș.
În rest, o experiență culinară bulgărească frumoasă.
Poate \"rahat\" din versul șase nu prea merge, deși bănuiesc că dvs ați mizat într-o oarecare măsură pe el.
Daniel.