Am publicat ceva poeme în reviste literare din anii 1985-1990. Apoi am făcut o pauză. În luna martie 2010 mi-a apărut un volum de poezie („Îmi pun singur miere în ceai”, editura Vinea).
e mai târziu decât îmi permit să recunosc
e mai liniște decât o tăcere prelungită
dacă aș deschide fereastra întunericul ar face pleosc
s-ar sparge ca un geam în care lumina s-a făcut zob
apoi
Dragii mei,
Vă anunț că sâmbătă (27 martie), 13.00, are loc lansarea cărții mele „Îmi pun singur miere în ceai” (editura Vinea), la Uniunea Scriitorilor - București.
M-ar bucura și m-ar onora
Așa zisa mea erudiție e o glumă proastă
în fața acestui zid de piatră năpădit de smochini
la care, dacă ai cap, îți dai căciula jos și te închini.
Bărbatul care l-a ridicat nu știa carte. Știa
Dealul e ca o câmpie înclinată,
ca o fotografie grăbită, stricată, reparată.
E ca și cum te-ai fi așezat oblic pe o hârtie.
În iarba înaltă s-ar putea pierde un copil, asta se știe.
E arsă de
dă-i bătaie zici și pământul crapă ca un pepene sub roți
nici măcar nu picură e un șuvoi apa cântă
uite-așa cu clăbuci ca sâmburii copți
se aude pleosc ca după o prăbușire izbutită
apare la
ne îmbrăcăm în timp ce intersecția vorbește
prin fereastra deschisă
cu păsările ieșite din teama nopții care foșnește
ai încă stropi de apă pe sâni când îți potrivești sutienul negru
e ca o